Yoga clasica in practica - Nathesvara

Yoga clasica in practica - Nathesvara
Preț: 22,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc
Autor:
Editura:
Anul publicării: 2014
Pagini: 176

DESCRIERE

Yoga clasica in practica. Yoga, asa cum se practica odata! – Nathesvara Yoga Clasica este arta autocunoasterii si autocontrolului, singurele atribute care te pot conduce catre starea de libertate deplina (mukti), scopul ultim al evolutiei spirituale, prin care Spiritul (Purusha) isi actualizeaza pe deplin propria individualitate (kaivalya). Yoga Clasica imbina Patanjali Yoga cu Hathayoga tantrica din traditia Nath Siddha. Fragmente din carte: …pe la 12 ani am aflat despre yoga de la un unchi împătimit de tot ceea ce este neconvenţional şi, în scurt timp, am ştiut că vreau să practic yoga. De la unchiul meu am învăţat şi alături de el am practicat prima tehnică de pranayama, care nu numai că mi-a stimulat interesul faţă de aceste practici, ci mi-a aprins şi imaginaţia faţă de tot ceea se poate dobândi prin această disciplină. Apoi, când am ajuns la liceu, am început să practic de unul singur, sporadic, din diverse cărţi, suficient de mult ca să-mi crească constant interesul faţă de practicile de tip yoghin. în fapt, pe la începutul facultăţii devenisem atât de interesat de practica intensivă a unei forme de yoga tradiţională, încât la un moment dat mi-am făcut planuri ca, după terminarea studiilor universitare, să plec pentru un timp în India, ca să găsesc un maestru yoghin care să mă înveţe arta sa. Destinul meu a fost însă cu totul altul şi aşa am ajuns să înţeleg celebra zicală: „Dacă vrei să-1 faci pe Dumnezeu să râdă, atunci spune-i planurile tale!" Eram atunci convins că numai de mine şi de modul în care eu acţionez depinde tot ceea ce avea să urmeze în viaţa mea. Mi-a luat ceva timp şi a trebuit să trec prin mai multe evenimente mai puţin fericite ca să ajung să înţeleg faptul că, în ciuda aparenţelor, avem un control destul de limitat asupra propriilor vieţi. Cei mai mulţi dintre noi avem impresia că suntem în control, că viaţa este determinată mai ales de ceea ce plănuim şi realizăm şi suntem teribil de neplăcut surprinşi atunci când lucrurile nu merg aşa cum ne dorim. Adevărul pe care cu toţii ajungem să-1 acceptăm, pe măsura trecerii timpului, este acela că voinţa noastră este numai una (de multe ori cea mai slabă!) dintre forţele care (ne) guverneaza viaţa, iar anemica noastră capacitate de a accepta şi înţelege realitatea ne împiedică să recunoaştem faptul că, de cele mai multe ori suntem practic sclavii tendinţelor interioare, a instinctelor şi a dorinţelor, la care se adaugă influenţa de multe ori determinantă a conjuncturilor exterioare. Experienţele pe care le-am avut practicând yoga mi-au arătat faptul că numai dezvoltarea treptată a voinţei şi a capacităţii de conştientizare conduc la dezvoltarea fiinţei noastre către o directă şi corectă înţelegere şi utilizare a forţelor care ne guvernează existenţa. Numai prin conştientizare şi autocontrol putem ajunge, încet-încet, să abandonăm cunoaşterea greşită şi de multe ori imaginară pe care o avem despre noi înşine şi despre viaţă. Prin conştientizarea treptată a propriei fiinţe descoperim faptul că cea mai mare parte a vieţii am fost conduşi de instincte (aflate mult dincolo de controlul conştient al minţii noastre), de dorinţe de tot felul (cele mai multe dintre ele fără vreo legătură cu fiinţa noastră profundă) şi de conjuncturi exterioare (economice, sociale, naturale etc.), foarte multe dintre ele aflate şi ele tot dincolo de controlul nostru. Cei care privesc această realitate drept în faţă şi reuşesc să-şi păstreze starea de detaşare, văd în mod desluşit faptul că, chiar şi cele mai mari reuşite aspecte ale vieţii noastre, de care în general suntem foarte mândri, sunt direct legate numai într-o (prea) mică măsură de acţiuni conştiente ale voinţei noastre liber exprimate, capabilă să actualizeze în viaţa reală ceea ce cu adevărat dorim să trăim. Adevărul este că fiecare dintre noi suntem prizonierii instinctelor, a dorinţelor intense şi a mediului în care trăim, dar această realitate este voalată de iluzia unei aşa-zise libertăţi, bazată pe faptul că unele evenimente ale vieţii noastre au ieşit aşa cum le-am plănuit. La o privire mai atentă se poate vedea că indiferent de poziţia socială, ori de puterea politică, ori de alte mijloace de care dispun (inclusiv cele financiare!), oamenii sunt multe orj prizonierii propriilor neputinţe, a obsesiilor şi prejudecăţilor de tot felul şi a diverselor forţe exterioare. Chiar dacă unii (cei avuţi, cei puternici, cei faimoşi, cei informaţi) sunt, pe bună dreptate, mai liberi comparativ cu ceilalţi, aceasta nu este adevărata stare de libertate, cea în prezenţa căreia conştiinţa umană poate să se dezvolte cu adevărat, pentru a ajunge să manifeste pe deplin toate potenţialităţile ei latente. Faptul că ai acces la ceva ce nu este accesibil altora nu te transformă într-un om liber, ci doar într-un om privilegiat. Faima, puterea, banii, sau informaţia nu te fac să fii altceva decât ceea ce eşti, ci te ajută să ai ceea ce altora le lipseşte, iar modul in care foloseşti respectivele resurse este direct corelat cu felul în care eşti atunci când ajungi să ai acces la ele. Este fantasmagoric să crezi că simpla dobândire a lor te va transforma în mod fundamental. De altfel, înlănţuirea în care trăim cu toţii devine evidentă în cazul celor bogaţi, faimoşi, ori puternici, pentru că în zilele noastre este relativ uşor de văzut faptul că cei mai mulţi dintre privilegiaţi trăiesc în închisoarea propriilor obsesii care, datorită resurselor de care dispun, ajung să le guverneze complet existenţa. Adevărata libertate, cea căutată de toţi practicanţii formelor autentice de spiritualitate, pleacă tocmai de la conştientizarea stării de înlănţuire în care ne aflăm şi a forţelor care ne determină viaţa. In lipsa acestei conştientizări iluminatorii, căutătorul spiritual nu face decât să schimbe iluzia unei lumi în care „ne făurim singuri destinul", cu cea a unei lumi în care „facem eforturi pentru a evolua spiritual" - metaforic vorbind, ei doar redecorează zidurile închisorii … CUPRINS: NOTĂ INTRODUCTIVA CONSIDERAŢII PRELIMINARE UNELE PREJUDECĂŢI DESPRE YOGA DESPRE PRINCIPII 3.1 UNIUNEA DINTRE CONŞTIINŢA ŞI ENERGIE 3.2 INTELIGENŢA MATERIEI: TATTVA (ESENŢE) ŞI GUNA (CALITAŢI) 3.3 DESPRE DUALITATEA SUBIECT-OBIECT 3.4 DESPRE GURU ŞI KAULA (FAMILIA SPIRITUALA) 3.5 CELE CINCI FORŢE ALE VIEŢII UNIVERSALE 3.5.1 KARMA (ACŢIUNEA) 3.5.2 DHARMA (MENIREA) 3.5.3 SVACCHANDA (LIBERUL ARBITRU) 3.5.4 SAMSARA (CICLUL ÎNCARNĂRILOR) 3.5.5 ANUGRAHA (GRAŢIA) 3.5.6 INTERACŢIUNEA CELOR CINCI FORŢE DESPRE YOGA CLASICĂ 4.1 YOGA CLASICA - MAI DEGRABĂ ARTĂ, DECÂT ŞTIINŢĂ! 4.2 YOGA CLASICĂ VERSUS YOGA MODERNĂ 4.3 HATHAYOGA TANTRICĂ VERSUS TANTRA SEXUALĂ MODERNĂ SHARIRA, CHAKRA, PRANA ŞL KUNDALINI 5.1 SHARIRA ŞI CHAKRA 5.2 CUNOAŞTEREA ŞI CONTROLUL ENERGIEI FIINŢEI (PRANA) 5.3 CUNOAŞTEREA ŞI CONTROLUL ENERGIEI COSMICE (KUNDALINI) ÎN PRACTICĂ 6.1 TEHNICI CORPORALE (ASANA) 6.2 TEHNICI RESPIRATORII (PRANAYAMA) 6.3 TEHNICI DE PRATYAHARA 6.4 TEHNICI MENTALE (DHARANA) 6.5 DESPRE SAMYAMA 6.6 DESPRE SAMADHI DESPRE EVOLUŢIA SPIRITUALĂ BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0225 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.