Tratat de psihologie clinica şi psihopatologie

Tratat de psihologie clinica şi psihopatologie
Preț: 79,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc
ISBN: 973-707-251-1
Editura:
Anul publicării: 2009
Pagini: 440

DESCRIERE

Tratat de psihologie clinica şi psihopatologie - Serban Ionescu, Alain Blanchet Pe lângă evoluţia conceptelor, teoriilor şi metodelor psihologiei clinice şi psihopatologiei şi elementele de psihopatologie generală (cu menţionarea variantelor terminologice din DSM-IV-TR, ICD-10, CFTMEA-R-2000), urmărind semiologia, etiologia, epidemiologia, diagnosticul diferenţial, tratamentul şi evoluţia bolii prezentate în primele două părţi, „Tratatul de psihologie clinică şi psihopatologie” oferă psihologului clinician instrumente utile desfăşurării activităţii sale. Autorii, toţi clinicieni, pun accent asupra consultaţiei clinice - conducerea ei şi tehnicile de relansare a discursului, stabilirea relaţiei interpersonale, replicile adecvate şi neadecvate în consultaţia clinică - ilustrând cu exemple toate aceste aspecte. Sunt abordate şi tehnicile de analiză a datelor clinice şi elaborarea unui proiect de cercetare clinică. În ultima parte a tratatului sunt incluse domenii conexe psihologiei clinice - neuropsihologia clinică şi psihologia sănătăţii. Michèl Montreuil este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes - Saint-Denis Jack Doron este profesor de psihologie clinică şi psihopatologie, Université Bordeaux 2 Şerban Ionescu este profesor de psihopatologie la Université Paris 8 Vincennes - Saint-Denis şi profesor emerit la Université du Québec à Trois-Rivières Alain Blanchet este profesor de psihologie clinică la Université Paris 8 Vincennes - Saint-Denis CUPRINS: Introducere. Psihologia clinică şi psihopatologică: o indispensabilă abordare multidimensională Prima parte Istorie şi baze 1. Istorie, teorii şi metode de Jack Doron şi Jean-Louis Pedinielli A. Istoria psihologiei clinice, de Jack Doron I. Crearea conceptului de psihologie clinică II. Un somn îndelungat III. Naşterea psihologiei clinice franceze B. Teoria şi metodologia psihologiei clinice, de Jean-Louis Pedinielli I. Studiul de caz II. Consultaţia III. Testele şi scalele IV. Observaţia clinică C. Teoriile, de Jean-Louis Pedinielli I. Psihanaliza II. Fenomenologia D. Psihologie clinică şi psihopatologie, de Jack Doron I. Practici clinici, practici de cercetare II. Psihopatologie şi epidemiologie a. Normalitate şi patologie b. Stabilitate, instabilitate a simptomelor, comorbiditate c. Interacţiuni biozpsihosociale III. Diagnostice descriptive şi modele psihopatologice E. Concluzie, de Jack Doron I. Existenţă, suferinţă II. Subiect, etică III. Pentru o renaştere a psihologiei clinice 2. Bazele teoretice ale psihologiei clinice şi psihopatologiei de Monique Plaza şi Henri Cohen A. Puţină istorie B. Psihologia clinică şi demersul diagnostic I. Practica nuanţată a testelor II. Disfuncţii elementare, tulburări complexe III. Analiza interacţiunilor şi feedbackurilor în anamneză IV. Noţiunea de psihopatologie secundară C. Psihologia clinică şi psihopatologia I. Modelul biomedical II. Modelul psihanalitic III. Modelul behaviorist IV. Modelul cognitivist V. Modelul sistemic VI.Modelul umanist D. Spre o abordare integrativă I. Exemplul dislexiei II. Cogniţie, emoţii şi neuroştiinţe Partea a doua Psihopatologie generală 3. Tulburările de dezvoltare la copil de Colette Jourdan-Ionescu şi Serban Ionescu Prolegomene la o psihopatologie a copilului A. Tulburările dezvoltării în marile clasificări internaţionale B. Tulburările specifice ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD) sau tulburările comunicării (DSM) sau tulburarea vorbirii şi limbajului (CFTMEA) I. Tulburări specifice ale achiziţiei articulării (ICD) sau tulburări fonologice (DSM) sau tulburare izolată a articulării (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie 6 Șerban Ionescu şi Alain Blanchet c. Etiologie d. Tratament II. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip expresiv (ICD şi DSM) sau retard al vorbirii (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferenţial III. Tulburări ale achiziţiei limbajului de tip receptiv (ICD) şi tulburare a limbajului de tip mixt receptiv-expresiv (DSM) sau disfazie (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologia (tulburării de tip mixt receptiv-expresiv) d. Diagnostic diferenţial IV. Afazie dobândită cu epilepsie (sindrom Landau-Kleffner) (ICD) sau afazie dobândită cu epilepsie (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Evoluţie V. Alte tulburări ale dezvoltării vorbirii şi limbajului (ICD şi CFTMEA) VI.Mutism electiv (ICD), mutism selectiv (DSM şi CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Diagnostic diferenţial VII. Balbism a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferenţial e. Tratament f. Evoluţie C. Tulburările specifice ale achiziţiilor şcolare (ICD) sau tulburări ale învăţării (DSM) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologia tulburărilor învăţării d. Diagnosticul diferenţial e. Tratament f. Evoluţie II. Tulburare specifică a citirii (ICD), tulburare a citirii (DSM) sau tulburare lexicografică cu dislexie izolată (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Tratament şi evoluţie III. Tulburare specifică de aritmetică (sau de calcul, de învăţare a matematicii sau discalculie) (ICD şi CFTMEA), tulburare de calcul (DSM) a. Semeiologie b. Epidemiologie IV. Tulburare de ortografie (sau a expresiei scrise sau disortografie) (ICD), tulburare a expresiei scrise (DSM) sau tulburare de ortografie fără tulburare de citire (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Tratament d. Evoluţie D. Tulburare specifică a dezvoltării motorii (ICD), tulburare a achiziţiei coordonării (ICD)sau retard psihomotor (tulburări specifice ale dezvoltării motorii) (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Tratament d. Evoluţie I. Autism infantil (ICD) sau tulburare autistă (DSM) sau autism infantil precoce — tip Kanner (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferenţial e. Evoluţie II. Autism atipic (ICD) sau alte forme de autism (CFTMEA).........120 III. Sindrom Rett (ICD şi DSM) sau tulburare dezintegrativă a copilăriei (CFTMEA85) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Evoluţie IV. Altă tulburare dezintegrativă a copilăriei (sindrom Heller sau demenţă infantilă, psihoză dezintegrativă, psihoză simbiotică) (ICD), tulburare dezintegrativă a copilăriei (DSM şi CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie V. Sindromul Asperger a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferenţial e. Evoluţie F. Retard mental (ICD şi DSM), deficienţă mentală (CFTMEA) a. Semeiologie b. Epidemiologie c. Etiologie d. Diagnostic diferenţial e. Intervenţie G. Retard mental cu tulburări de comportament semnificative care necesită o supraveghere sau un tratament + un cod eventual pentru tulburarea neurologică (ICD), deficienţă cu polihandicap senzorial şi/sau motor) H. Tendinţele referitoare la tratament 4. Semiologia în psihopatologia adultului de Arnaud Plagnol A. Semiologie, psihopatologie şi demers clinic I. Descrierea semiologică II. Elemente despre analiza psihopatologică a. Noţiunea de structură b. Semiologie şi structură c. Vulnerabilitate şi istorie III. Nosografii B. Tulburări psihotice I. Clasificarea sindroamelor delirante II. Bufeu delirant acut a. Elemente semiologice b. Problema evoluţiei III. Schizofrenii a. Semiologia clasică b. Forme de debut c. Forme evolutive IV. Deliruri persistente sistematizate a. Deliruri interpretative (tip paranoic) b. Deliruri imaginative (tip parafrenice) c. Psihoze halucinatorii cronice d. Problema reacţiilor paranoice C. Tulburări afective I. Sindrom depresiv II. Forme clinice ale depresiei III. Sindrom maniacal IV. Sindrom mixt V. Depresii primare VI. Depresii secundare VII. Stări maniacale şi stări mixte D. Tulburări nevrotice I. Sindroame anxio-fobice a. Criză de angoasă sau tulburare de panică b. Anxietate generalizată c. Fobii II. Sindroame obsesional-compulsive a. Obsesii şi compulsii b. Nevroze obsesionale c. Alte contexte obsesional-compulsive III. Sindroame isterice a. Conversii somatice b. Conversii psihice c. Nevroze isterice d. Alte contexte de sindroame conversive E. Tulburări ale personalităţii I. Personalitate limită II. Personalitate narcisică III. Personalitate psihopată F. Sindroame psihotraumatice I. Sindrom traumatic acut II. Sindrom traumatic persistent III. Reacţie traumatică IV. Componentă traumatică G. Concluzii 5. Psihopatologia ca proces: vulnerabilitate şi rezilienţă de Serban Ionescu şi Colette Jourdan-Ionescu A. Conceptul de risc B. Risc şi vulnerabilitate C. Factori de risc D. Modele explicative E. Evaluarea riscului F. Apariţia şi evoluţia conceptului de rezilienţă G. Rezilienţa e rară? Ce ne învaţă studiile despre copiii maltrataţi? H. Factori de protecţie I. Conceptul de rezilienţă „asistată“ J. Un tip de intervenţie de tip rezilienţă asistată Partea a treia Metodologie 6. Tehnicile consultaţiei de Marie-Carmen Castillo Prima parte: definirea consultaţiei clinice, reflecţii şi folosirea sa A. Introducere B. Două paradoxuri I. Să îndemni la discurs fără să constrângi II. Asimetria C. Diferitele obiective ale consultaţiei clinice I. Consultaţia clinică II. Consultaţia de susţinere III. Consultaţia terapeutică IV. Consultaţia clinică de cercetare V. Ghidul de consultaţie D. Deontologia I. Secret profesional şi lucru în echipă II. Dezvăluirea secretului profesional III. Deontologie şi cercetare Partea a doua: tehnicile consultaţiei A. Atitudinile clinicianului I. Ascultarea II. Empatia III. Știinţa liniştirii IV. Trei modalităţi de conducere a consultaţiei Consultaţia directivă Consultaţiile semidirecte Consultaţiile nondirective B. Stabilirea relaţiei interpersonale în cadrul consultaţiei clinice I. Gestionarea distanţei II. Cererea III. Cadrul IV. Definirea obiectivelor, stabilirea unui consemn V. Închiderea unei consultaţii clinice C. Replicile în consultaţia clinică I. Funcţia replicilor II. Replicile ca martori ai activităţii inferenţiale a clinicianului III. Replicile: co-construcţia spaţiului discursiv IV. Registrul replicilor V. Formele replicilor a. Replicile directe Întrebările informative Ajutorul dat exprimării Exemplu Cereri de explicitare Întrebări care evaluează credinţa Interpretările Exemplu b. Replicile indirecte Exemplu Tăcerea Ilustrare VI.Reacţiile pacienţilor la replici a. Validarea Exemplu b. „Indecidabilitatea“ Exemplu c. Nonvalidarea Partea a treia: riscurile consultaţiei A. Relaţii interpersonale I. Dificultăţi de gestionare a distanţei II. Proasta gestionare a cadrului III. Excesul de neutralitate B. Formulările neadecvate ale replicilor I. Vocabular complex Exemplu: II. Supraîncărcarea lexicală III. Întrebări inductoare IV. Folosire a unui termen conotat C. Inadvertenţele inferenţiale I. Selectivitatea informaţiei II. Inadvertenţe ale raţionamentului clinic III. Iatrogenia în psihopatologie IV. Inadvertenţele cercetării Partea a patra: tehnicile de analiză a datelor clinice A. Elaborarea unui dări de seamă clinice B. Analiza de conţinut: definiţie şi metodologie I. Detalierea conţinutului unei consultaţii II. Detalierea formei unei consultaţii C. Analiza de discurs I. Analiza conversaţională II. Analiza de discurs şi marcatorii de limbaj a. Articularea textului Exemplu b. Implicarea enunţiativă III. Programele de prelucrare automată a discursurilor Concluzie 7. Elaborarea unui proiect de cercetare de Șerban Ionescu A. Cercetare şi practică B. Metoda clasică C. Studiul de caz şi cercetarea unui caz unic D. Noţiuni de metodologie a cercetării I. Problematica II. Ipotezele III. Alegerea instrumentelor IV. Eşantionarea V. Factori care reduc validitatea unei cercetări VI.Prelucrare a datelor E. Chestiuni de etică În chip de concluzie Partea a patra Domenii conexe 8. Neuropsihologia clinică de Michèle Montreuil şi Muriel Lezak A. Definiţie B. Istoria neuropsihologiei I. Curentele teoretice II. Examen şi probe neuropsihologice a. Dezvoltarea normală şi patologică b. Neurotraumatologia c. Neurochirurgia cu scop terapeutic C. Neuropsihologia clinică, o contribuţie contemporană I. Neuropsihologia în câmpul neurologiei II. Evaluarea neuropsihologică în secolul al XXI-lea Desfăşurarea unui examen neuropsihologic Obiectivele evaluării Debutul examenului şi locul central al consultaţiei clinice Alegerea probelor D. Explorarea neuropsihologică a tulburărilor cognitive consecutive leziunilor cerebrale I. Tulburările de atenţie II. Tulburări ale memoriei a. Concepţii moderne despre memorizare b. Testele care explorează memoria c. Memoria de scurtă durată d. Memoria episodică sau autobiografică e. Memoria semantică f. Memoria declarativă sau explici15tă (de natură episodică şi semantică) şi memoria nondeclarativă sau implicită (de natură procedurală) g. Învăţarea implică în mod evident funcţiile mnezice III. Tulburările funcţiilor verbale sau afaziile a. Generalităţi b. Explorarea limbajului oral c. Explorarea limbajului scris b. Principalele tipuri de afazie Afazia Broca IV. Tulburările percepţiei a. Generalităţi (vezi şi Lechevalier et al., 1995) b. Deficitele sferei vizuale c. Deficitele sferei auditive d. Deficitele sferei tactile e. Tulburările schemei corporale sau asomatognoziile f. Neglijenţa spaţială unilaterală sau semineglijenţa V. Tulburările deprinderilor gestuale sau apraxiile a. Generalităţi VI.Tulburările legate de sindroamele frontale a. Generalităţi b. Tulburări ale reglării activităţii motorii c. Tulburările cognitive Funcţiile executive (Luria, 1978) d. Tulburările comportamentului şi schimbările personalităţii.....338 E. Neuropsihologia demenţelor I. Definiţie şi cauze a. Semiologie b. „Demenţele corticale“ şi „demenţele subcorticale“ c. Evaluarea rapidă a funcţiilor cerebrale superioare F. Sinteza şi restituirea bilanţului practicianului şi pacientului G. Locul examinării neuropsihologice în reeducare H. Concluzie 9. Psihologia sănătăţii de Élisabeth Spitz A. Introducere B. Promovarea sănătăţii I. Modelele sociocognitive II. Modelele de self-empowerment III. Acţiunea colectivă C. Personalitatea şi sănătatea I. Factorii de vulnerabilitate şi sănătatea a. Ostilitatea b. Anxietatea c. Afectele depresive II. Exprimarea emoţiilor şi sănătatea a. Profilul de personalitate de tip C şi exprimarea emoţiilor b. Exprimarea sau nonexprimarea emoţiilor in maladiile cronice c. Alexitimia III. Factorii personali protectori şi sănătatea a. Sentimentul de eficacitate personală sau autoeficacitatea .........362 b. Optimismul c. Sensul coerenţei d. Rezilienţa D. Evenimentele de viaţă majore, tracasările cotidiene şi sănătatea I. Evenimentele de viaţă majore II. Tracasări cotidiene E. Susţinerea socială şi sănătatea I. Diferitele abordări ale susţinerii sociale II. Comunicarea socială a emoţiilor F. Modelele stres-coping şi sănătatea I. Teoria cognitivă a stresului a lui Lazarus şi a lui Folkman a. Procesele de evaluare cognitivă b. Procesul de a-face-faţă (coping), strategii de adaptare II. Modelul extins al stresului şi copingului după Moss şi Schaefer III. Modele de ajustare la maladia cronică de Maes, Leventhal şi De Ridder G. Modelele de self-reglare sau autoreglare şi sănătatea I. Reprezentări ale bolii, modelul sensului comun al lui Leventhal II. Scopuri de viaţă, scopuri de sănătate III. Procesele de reglare a scopurilor IV. Modelul scopurilor referitoare la comportamentele de sănătate al lui Maes H. Complianţa terapeutică I. Determinanţii legaţi de boală şi de tratament II. Determinanţii legaţi de relaţia medic/pacient III. Determinanţii referitori la pacient I. Calitatea vieţii şi sănătatea Definiţia calităţii vieţii Calitatea vieţii în diverse patologii Referinţe bibliografice

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0189 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.