Transilvania - starea noastra de veghe

Preț: 35^,00 lei

Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc

cumpără

Autor: Ioan Aurel Pop

Editura: Scoala Ardeleana

Anul publicării: 2016

Pagini: 300

Categoria: Cultura generala

DESCRIERE

Transilvania - starea noastra de veghe - Ioan-Aurel Pop Cate ceva despre romani si maghiari in trecut Raporturile romano-maghiare au in urma o istorie palpitanta, complicata, plina de conflicte si de concilieri, de atitudini egoiste si de generoase deschideri, ca viata. Traiul in vecinatate si, adesea, in aceleasi comunitati ne-a determinat sa ne cunoastem, sa ne examinam reciproc, sa ne uram si iubim in acelasi timp. Prima marturie a unor contacte romano-ungare este cuprinsa in Gesta Hungarorum („Faptele ungurilor"), lucrare elaborata de un cronicar anonim al unui aproape la fel de anonim rege Bela, candva prin secolul al XI-lea, reluata ulterior, dar referitoare la intamplari de pana la anii 1050-1060. Cronicarul (notarul) maghiar, cu studii la o universitate occidentala (poate din Italia), spune ca o ceata de unguri a trecut, probabil dupa anul 900, dinspre Bihor „dincolo de padure" (= ultra silvam sau trans silvam), unde a intalnit o tara bogata, cu campuri cultivate, cu sare si materii sarate, cu aur prezent pana si in nisipul raurilor, locuita de romani si slavi, tara in care domnia o avea un anumit roman, ducele (voievodul) Gelou. De aici au pornit si neintelegerile dintre istoricii romani si cei maghiari: acestia din urma afirma ca totul nu ar fi decat o contrafacere, fiindca romanii nu puteau fi in anul 900 in Transilvania, pe cand romanii spun ca nu este nimic mai firesc decat prezenta romanilor latinofoni aici, pe locurile fostei provincii romane Dacia, unde s-a plamadit poporul roman... Dincolo de dispute, prezente mereu intre cele doua popoare, viata a decurs normal. Intre secolele XI-XIII, dupa cucerirea Banatului si partilor vestice (numite ulterior Partium), Transilvania a devenit provincie (voievodat) a Regatului Ungariei pana la destramarea acestuia, sub loviturile otomanilor, in 1541. Primele mentiuni scrise despre romani nu-i pomenesc pe acestia decat in postura de victime carora ii se rapeste ceva sau de condamnati pentru „faradelegi". Desi au fost acceptati o vreme in structurile puterii (ca participanti la adunarile tarii), alaturi de nobili, de sasi si secui, romanii au fost tratati, in general, ca popor cucerit cu sabia si supus. Discriminarea a fost initial sociala si confesionala (nimeni nu putea stapani pamant fara act scris de donatie regala; numai catolicii puteau fi nobili adevarati), dar, din secolul al XV-lea, romanii (ortodocsi) au ajuns sa fie asupriti si sub aspect etnic, iar aceasta asuprire etnica s-a accentuat apoi mereu. Discriminarea a generat reactii de aparare, uneori viólente, incercari de reluare a bunurilor rapite... CUPRINS: Cuvant inainte de Mircea Muthu Argument pentru Transilvania sufletului meu Ce este Transilvania Scoala Ardeleana si natiunea romana din Transilvania in Secolul Luminilor Dimitrie Cantemir si Transilvania. Cateva consideratii Romanii si Romania in Europa: intre Occidentul latin si Orientul bizantin Marea Unire si Sarbatoarea Nationala „Maramuresul... intrand pe furis la moldoveni". Reflectii pe marginea unei idei de unire romaneasca din secolul al XVI-lea Contributia transilvanenilor la fondarea Academiei Romane Istorici transilvaneni la Accademia di Romania din Roma in perioada interbelica. Cateva evocari Cate ceva despre romani si maghiari in trecut Influenta modelelor germane si germanofone asupra romanilor. Cateva consideratii Miturile nationale si educatia romanilor prin istorie Poezia lui Eminescu si Evul Mediu romanesc Eminescu si strainii. O reconsiderare Sa ne amintim de marii istorici: Hadrian Daicoviciu (1932 – 1984) Pompili Teodor. O evocare prin vorbe si fapte antologice Stefan Pascu. O evocare Despre educatia prin limba si istorie Povestea unui manual unic de educatie europeana Atentatul impotriva educatiei nationale si consecintele acestuia Vocatia occidental a romanilor