Suntem sclavi

Suntem sclavi
Preț: 21,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc
Editura:
Anul publicării: 2014
Pagini: 192
Categoria: Crestinism

DESCRIERE

Suntem sclavi - Lelia Marcu (Lelia Bratu) …această carte conţine întrebări puse autorului în ultimii ani, atât de către pacienţi, cât şi de către telespectatori, prieteni, prieteni ai reţelelor de socializare, ziarişti, rude sau, pur şi simplu, de diverse persoane, care doreau să ştie, cum şi de unde pot afla anumite informaţii, corecte din punct de vedere spiritual. Când spun corecte, mă refer strict la faptul că informaţiile pe care le-am oferit au ca sursă scrierile Sfinţilor, Sfânta Scriptură, cercetările ştiinţifice, medicina modernă, dar şi părerile Sfinţilor despre unele aspecte sau informaţii ale medicinii sau cercetărilor ştiinţifice, cercetările psihologice, dar şi parapsihologice ale celor avizaţi etc. Părerile personale, acolo unde ele există, au ca fundament tot ceea ce am menţionat mai sus ca informaţie, experienţa personală, câştigată în cei aproximativ 12 ani de terapie şi, nu în ultimul rând, rugăciunea... Nu doresc nicicum să mă erijez în învăţător, pentru că nu sunt, şi nici în judecător, deoarece singurul judecător este Hristos Domnul. Nu am de dat nici explicaţii cu referire la motivaţia apariţiei acestei cărţi, ci, doar cred, că orice creştin are o datorie sfântă de mărturisitor şi luptător pentru credinţa strămoşească ortodoxă. Aşa cum am scris şi spus în câteva rânduri, Sfinţii noştri sunt ortodocşi, Ştefan cel Mare ortodox, toţi mai marii acestui neam au fost creştin ortodocşi, înfrunte cu marele martir Brâncoveanu… Fragmente din carte: - Ce îl determină pe om să se întoarcă mereu în biserică, chiar şi atunci când nu are probleme, să se roage chiar şi atunci când nu cere nimic... cum reuşeau Sfinţii să stea atât de mult la rugăciune, ce îi aducea acolo, ce îi determina? Ce ne-ar face pe noi să stăm în biserică, duminică de duminică? - Fericirea! După un singur lucru aleargă tot omul în această viaţă: după sentimentul de fericire. Caută fericirea la mare, la munte, în străinătate, în case scumpe, bani mulţi, haine frumoase, prieteni, etc. In spatele tuturor acestor căutări stă fericirea pe care nu o găseşte pe deplin decât în dialog cu Dumnezeu. Acolo, în acest dialog, sufletul este pe deplin fericit. Atunci curg lacrimile cele sfinţitoare şi iubitoare de Dumnezeu. Atunci când curg lacrimile în prezenţa celor Sfinte, să ştii că l-ai întâlnit pe Dumnezeu. Lacrimile tale, deşi inexplicabile, sunt diamantele acestei fuziuni: OM - DUMNEZEU! Atunci ai găsit ceea ce cauţi, eşti fericit. Dulceaţa acestei fericiri pe care o poţi simţi chiar fizic în gură şi în trup, fără să semene totuşi cu orice altceva dulce de pe pământ şi fără să fie totuşi materială, este semnul întâlnirii vieţii tale: ÎNTÂLNIREA CU DUMNEZEU! Spunea Părintele Stăniioaie, că l-a căutat pe Dumnezeu, peste tot: în mănăstiri, la preoţi, în cărţi, etc. dar spune mai departe: "...şi nu L-am găsit! Atunci m-am apucat de rugăciune!" …………………………… Oamenii sunt prea departe de Biserica Dreptmăritoare ca să poată merge singuri spre ea. Apoi preoţii, aşa cum îmi spunea un duhovnic de la o mănăstire, nici nu mai au timpul necesar să asculte toate poveştile de viaţă ale oamenilor Ucenicii Părinţilor zilelor noastre sunt terapeuţi... In vechime aşa stăteau lucrurile, dar s-a uitat această practică extrem de eficientă. Sunt chiar preoţi care habar nu au despre asta... - De ce nu au habar, nu se învaţă la teologie? - La teologie se învaţă mult şi nimic dacă nu ai dragoste. Mulţi chemaţi, puţini aleşi... Avem din ce în ce mai puţini Sfinţi în zilele noastre şi din ce în ce mai puţini duhovnici buni. Duhovnicii zilelor noastre, în mare măsură, construiesc biserici şi le repară, dar nu mai au timp să construiască biserici în oameni şi să repare dărâmăturile bietelor suflete ce aşteaptă ajutor. - De ce credeţi că se întâmplă asta? - Pentru că, având democraţie - una falsă, dar măcar e cu titlul - există pericolul ca să se ridice mulţi Sfinţi... mult prea mulţi pentru unii şi pentru ăl cu coarne... Şi pentru că dacă nu poate convinge un Părinte tânăr şi zelos să lase preoţia şi să se ocupe de altceva, îi dă diavolul o ispită de râvnă exagerată, ca să se ocupe mai mult de construcţia bisericii - cu anii - decât de construcţia bisericii inimii. Sărmanii de ei, nu-şi dau seama că de fapt este o ispită chiar dacă intenţia lor este cât se poate de bună; uită astfel că zidurile se dărâmă şi sufletele rămân. Aţi văzut Părintele Arsenie Boca: i s-a luat preoţia – mai exact slujirea, nu preoţia - dar nu şi-au dat seama berbecii că, de fapt, au făcut ceea ce trebuia, Părintele Arsenie nemaitrebuind să se ocupe în mod special de construcţia bisericilor, ci mai mult de sufletele oamenilor. Dialogul cu oamenii a fost astfel mult mai eficient, întotdeauna Dumnezeu îngăduie să se întâmple ceva ce pare rău, dar care face mult mai mult bine. Oamenii nu sunt dispuşi să aibă răbdare şi să încerce să înţeleagă care este rostul fiecărei încercări a vieţii. Acesta este rolul meu ca terapeut, să îi ajut pe oameni să înţeleagă care este rostul încercărilor lor şi ce anume trebuie conştientizat şi făcut ca să se repare şi să nu se mai repete. - Reuşiţi de fiecare dată? - Nu, am avut şi multe eşecuri. Omul se mişcă greu în sensul acelor de ceasornic... El vrea să stea mereu pe loc şi îl urnesc greu. E ca atunci când cineva a mâncat toată viaţa cu stânga şi, formându-şi reflexul, nu mai poate mânca normal, cu mâna dreaptă. Cu unii am mult de lucru până se pun pe picioare... cu alţii vorbesc o oră şi Dumnezeu face minunea! Uneori este foarte greu să dezobişnuieşti un om să facă ceea ce a făcut o viaţă! - De ce înţeleg unii oameni atât de greu că sufletul este mai important ca trupul? - Pentru că le e trupul prea greu. Postul e eficient în astfel de cazuri. Părintele Arsenie Boca spunea că trupului nu-i pasă de mântuirea ta, aşa că nici ţie să nu-ţi pese de poftele lui! Genial! Unii ţin post - zic ei - toată viaţa şi nu au niciun beneficiu, pentru că ţin de fapt o cură de îndobitocire a creierului. Energiile creierului trebuiesc menţinute cu ceva, adică cu rugăciune, dacă nu te hrăneşti…

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0273 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.