Oracolele stiintei. Oameni de stiinta celebri despre Dumnezeu si religie

Oracolele stiintei. Oameni de stiinta celebri despre Dumnezeu si religie
Preț: 32,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil - stoc 0
ISBN: 978-606-588-100-6
Editura:
Anul publicării: 2011
Pagini: 392

Alertă stoc

?
Completați adresa dumneavoastră de e-mail
*
?
Codul de siguranță, necesar pentru a face distincție între oameni și programele informatice automate care răspândesc spam

DESCRIERE

Oracolele stiintei. Oameni de stiinta celebri despre Dumnezeu si religie Şase mari iluminişti din domeniul ştiinţific, numărându-se printre cei mai distinşi şi mai bine cunoscuţi oameni de ştiinţă ai vremurilor noastre, antagonişti ai credinţei religioase, sunt supuşi unei cercetări atente. Ideile lor sunt prezentate în mod precis şi intuitiv, dar şi onest. Criticile sunt, în general, moderate, dar bine ţintite. Vă veţi lăsa convinşi? Continuaţi să citiţi. Vă veţi bucura că aţi citit până la capăt. Veţi afla multe lucruri şi veţi fi pregătiţi să luaţi propria dumneavoastră decizie. Francisco J. Ayala, profesor la Universitatea statului California din Irvine KARL GIBERSON este profesor de fizică la Eastern Nazarene College din Quincy, Massachusetts. Timp de mulţi ani a lucrat ca editor-şef la revistele de specialitate Science and Theology News şi Science and Spirit. A publicat numeroase lucrări despre ştiinţă şi religie, iar Oracolele ştiinţei este cea de-a treia carte a sa pe această temă. MARIANO ARTIGAS este profesor de filosofie la Universitatea din Navarra (Pamplona, Spania). A obţinut doctorate în fizică şi filosofie şi profesează în acelaşi timp ca preot romano-catolic. Oracolele ştiinţei este cea de-a paisprezecea carte a sa despre relaţia ştiinţei cu filosofia şi religia. Din carte: Daca este sa analizam lucrarile populare ale lui Sagan, Hawking, Gould, Weinberg, Wilson si Dawkins, interpretandu-le drept o descriere reprezentativa a stiintei si a comunitatii stiintifice, observam ca ele sugereaza urmatoarele idei: 1.Stiinta se refera in general la origini, iar majoritatea oamenilor de stiinta isi dedica cercetarile vreunui aspect sau altuia al evolutiei, fie ea cosmica sau biologica. Foarte putine dintre sursele de finantare ale cercetarii stintifice sunt interesate de originea tuturor lucrurilor. 2.Oamenii de ştiinţă sunt fie agnostici, fie atei. I-am selectat pe cei şase oameni de ştiinţă analizaţi în cartea de faţă numai pe baza statutului de principali purtători de cuvânt ai ştiinţei, vorbitori de limba engleză. Perspectivele lor filosofice sau teologice nu au fost luate în considerare. Cu toate astea, observăm că nici unul dintre ei nu crede în Dumnezeu într-un sens convenţional. Dawkins declara că Darwin a făcut posibil să fii un "ateu împlinit din punct de vedere intelectual". Lucrarea lui Weinberg, Dreams of a Final Theory, conţine un capitol întreg referitor la Dumnezeu, în care declară: "Cu greu ne putem abţine să ne întrebăm dacă vom găsi un răspuns la întrebările noastre cele mai profunde, un indiciu al intervenţiilor unui Dumnezeu interesat de umanitate, în cadrul unei teorii finale. Personal, cred că lucrurile nu vor sta aşa." Sagan a primit, în 1981, titlul de "Umanistul anului", premiu oferit de Asociaţia Umanistă Americană, care defineşte umanismul astfel: "Umanismul este o filosofie progresistă a vieţii care, fără a apela la supranatural, afirmă capacitatea şi responsabilitatea noastră de a duce vieţi etice, având drept scop obţinerea împlinirii personale prin aspiraţia către binele umanităţii". Hawking, ale cărui limitări fizice au avut ca rezultat creaţii mai reduse cantitativ, a afirmat cu toate acestea că versiunea sa "fără limite" privind Big Bangul elimina atât nevoia unui început al universului, cât şi a vreunui rol deţinut de Dumnezeu. Opera lui Wilson despre bazele genetice ale comportamentului uman priveşte credinţa în Dumnezeu ca pe un lucru pe care evoluţia ni l-a programat pur şi simplu în codul genetic. Iar Gould, care a scris o întreagă carte încercând să aplaneze conflictul între ştiinţă şi religie, a insistat totuşi asupra ideii că teologia trebuie să îşi restrângă rolul la declaraţii ce ţin de valori, fără a veni cu afirmaţii faptice privind... Oamenii de stiinta ca grup, nu sunt cu mult mai inclinati spre ateism decat restul populatiei. Un sondaj privind credintele religioase ale oamenilor de stiinta a revelat ca 39, 6% dintre cercetatori cred intr-un Dumnezeu „caruia i te poti ruga in speranta ca vei primi un raspuns”. 3.Stiinta este incompatibila cu – sau e chiar ostila religiei. Este surprinzatoare incredibila ostilitate fata de religie ce caracterizeaza mare parte din scrierile pe care le vom examina in cartea de fata. CUPRINS: Mulţumiri Introducere. Oracolele ştiinţei 1. Richard Dawkins: Un autentic capelan al diavolului 2. Stephen Jay Gould: Stâncile vremurilor şi vârstele rocilor 3. Stephen Hawking: Citind gândurile lui Dumnezeu 4. Cari Sagan: O lumină în întuneric 5. Steven Weinberg: Inţelegând un univers fără sens 6. Edward O. Wilson: Un Pulitzer pentru furnici Concluzie: Ştiinţa şi ce se află dincolo de ea Bibliografie Index

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0242 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.