Medicina tibetana, partea 1

Medicina tibetana, partea 1
Preț: 39,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc
Anul publicării: 2013
Pagini: 306

DESCRIERE

Medicina tibetana, partea 1 - Evghenia Cozma …autoarea a locuit timp de 23 de ani în India si devine discipola lui Dhirendra Brahmachari, considerat cel mai mare yoghin al sec. XX, gurul Indirei Gandhi. Tot acolo o întâlneşte pe dr. Dolkar Khangkar de la care învaţă această ştiinţă - medicina tibetană. Marea sa vocaţie şi competenţa profesională, i-au dat posibilitatea să adune un impresionant material documentar şi să-1 ordoneze astfel încât să pună în evidenţă asemănările dintre conceptele medicinei tibetane şi actualele idei ştiinţifice. Primele două părţi ne introduc pe tărâmul misterios al Tibetului, familiarizându-ne cu principiile de bază ale medicinei tibetane pentru ca apoi, într-un limbaj extrem de accesibil, să scoată la lumină secretele sănătăţii - atât de simple şi la îndemâna oricui. Partea a III-a prezintă medicina ezoterică tibetană şi modul în care aceasta se îmbină perfect cu cele mai recente descoperiri ale ştiinţei occidentale, aici fiind ascunsă de fapt cheia sănătăţii şi a longevităţii. Fragmente din carte: De ce copacii au mai multe primăveri? De ce omul are o singură primavară? Oare nu este şi omul supus aceloraşi legi ale naturii? Da, dar îi scapă esenţialul: trebuie să le cunoască şi să ştie să se folosească de ele corect. Astfel ar putea şi el să aibă mai multe primăveri sau doar una singură, dar cât vrea el de lungă. Conform învăţăturii budiste, în şirul interminabil de reîncarnări succesive, individualitatea psihică este „înlănţuită" de către cel mai aprig duşman al său - ignoranţa - o stare mentală primară care se manifestă sub forma celor „trei otrăvuri": 1. obscuritatea mentală sau necunoaşterea (tib. ma-rig), 2. agresivitatea, mânia (tib. ze-sdan) şi 3. dorinţa (tib. hdod-chags). Cele „trei otrăvuri" sunt obstacole în dezvoltarea calităţilor umane, a perspicacităţii, a agerimii mentale, a cunoaşterii, în păstrarea echilibrului mental, a succesului în meditaţii şi în evoluţia spirituală. Se ştie că orice organism rezultă dintr-o celulă şi orice celulă provine dintr-o altă celulă preexistentă. La baza procesului de creştere şi dezvoltare a organismelor vii stă împărţirea unei celule-mamă în două sau mai multe celule-fiice. Insă din cauza ignoranţei omului şi a influenţei factorilor externi nefavorabili pentru organism, eliminarea toxinelor din celulă devine nesatisfacătoare, funcţiile vitale ale celulelor, odată cu trecerea timpului, se deteriorează, iar celula îmbătrâneşte prematur. Celulele dintr-un organism viu se reînnoiesc după principiul de copiere, iar fiecare copie amplifică defectele celulei-mamă… ………………………… Dr. Dolma spunea că 95% din boli pot fi identificate clar prin citirea corectă a pulsului. Pentru lămurirea celorlalte 5% dintre cazuri (pentru care citirea pulsului nu elucidează în întregime natura bolii) se foloseşte examinarea urinei. De aceea medicii tibetani spun: "atingând şi văzând, totul este cunoscut". "Atingerea" se referă la citirea pulsului, iar "văzul" se referă la examinarea urinei. Foarte rar se întâmplă ca mai multe boli să transmită aceleaşi semnale prin puls. însă examinarea urinei lămureşte imediat despre ce boală este vorba. Alt exemplu: pacientul a fost informat, după citirea pulsului, că problema lui principală este dezechilibrul sub-humorii rlung pătrunzător. Când individul este tânăr, tulburarea sub-humorii rlung pătrunzător nu produce ravagii în organism, dar când omul lucrează şi se concentrează - începe să transpire, iar după ce termină munca se simte epuizat. Sunt zile când este epuizat chiar după ce se ridică din pat, iar a doua zi se simte complet în formă. In general pacientul nu prea are rezistenţă. Conform pulsului, ficatul este sănătos, circulaţia sângelui este bună. Dar deja au apărut probleme cu splina. Splina purifică sângele care este trimis spre ficat, iar dacă funcţionarea acesteia nu este bună, sângele nu se purifică complet. Din cauza aceasta temperatura corpului nu este menţinută în limite normale, de aceea mâinile şi picioarele devin reci. După digestia hranei în stomac se formează gaze care nu se elimină, rămân permanent acolo. Problema principală a acestui pacient era dezechilibrul sub-humorii rlung pătrunzător, care se acumulează în inimă… CUPRINS: In loc de introducere CAPITOLUL I Aşa am ajuns faţa în faţă cu medicina tibetană ... 18 Istoria evoluţiei ştiinţei medicale în misteriosul Tibet ... 28 CAPITOLUL II Arborele genealogic al familiei Khangkar ... 45 1. Strămoşii dr. Dolkar ... 45 2. Destinul neobişnuit al lui Lobsang Dolma, prima femeie - doctor din Tibet, numită şi Mama medicinei tibetane ... 47 3. Fuga din Tibet ... 50 4. Drumul dr. Dolma spre celebritate ... 51 5. Moartea dr. Dolma ... 61 6. Dr. Dolkar - fiica medicinei tibetane ... 67 7. Originea medicinei tibetane ... 74 8. Specializări ale ayurvedei ... 77 CAPITOLUL III Conceptele filosofice de bază ale medicinei tibetane ... 83 1. Elementele primordiale ... 85 A. Elementul Spaţiu sau Eter ... 87 B. Elementul Aer ... 88 C. Elementul Foc ... 90 D. Elementul Apă ... 91 E. Elementul Pământ ... 93 2. Elementele primordiale exterioare şi interioare ... 94 3. Cum s-au creat cele cinci elemente primordiale ... 95 4. Elementele primordiale şi gustul ... 96 5. Principiul a două potenţialităţi opuse ale celor cinci elemente primordiale 6. Ce este prăna? ... 99 7. Tu, prana şi longevitatea ... 100 CAPITOLUL IV Teoria humorală 104 1. Ce sunt humorile biologice ... 104 2. Cum s-au creat cele trei humori ... 108 3. Zonele de influenţă dominantă ale fiecărei humori în corpul uman ... 109 A. Sediul humorii bekam ... 109 B. Sediul humorii tripa ... 110 C. Sediul humorii rlung ... 111 4. Legătura dintre gusturi şi humori ... 112 5. Funcţionarea humorilor biologice Humorile şi subdiviziunile lor ... 114 A. Humoarea rlung - humoare neutră ... 114 Diviziunile humorii rlung ... 116 B. Humoarea tripa - humoare caldă ... 119 Diviziunile humorii tripa ... 120 Elementul Foc şi humoarea tripa ... 121 C. Humoarea bekam - humoare rece ... 122 Diviziunile humorii bekam ... 123 6. De ce se spune că humorile sunt Inteligenţe funcţionale ... 125 7. Potenţialităţile celor trei humori ... 126 8. Legătura dintre cele trei humori şi cele trei etape din viaţa omului ... 129 A. Prima etapă - etapa bekam ... 130 B. A două etapă - etapa tripa ... 131 C. A treia etapă - etapa rlung ... 132 9. Anotimpurile şi cele trei humori ... 133 CAPITOLUL V Explicarea fiinţei umane prin cele trei humori ... 136 1. Clasificarea constituţiei fizice şi psihice a oamenilor în funcţie de humori ... 137 2. Gradul de predominanţă a unei humori ... 141 A. Constituţia humorală de tip bekam ... 142 Caracteristici fizice ... 144 Caracteristici mentale, emoţionale şi comportamentale ... 146 B. Constituţia humorală de tip tripa ... 146 Caracteristici fizice ... 148 Caracteristici mentale, emoţionale şi comportamentale ... 149 C. Constituţia humorală individuală de tip rlung ... 150 Caracteristici fizice ... 152 Caracteristici mentale, emoţionale şi comportamentale ... 154 CAPITOLUL VI Elementul determinant al sănătăţii şi al bolii ... 156 Anatomia (phund-po'i gnas lugs) Constituenţii corporali ... 160 Ţesuturile şi structurile corporale (lus zungs) ... 160 Reziduurile (dri-ma) sau substanţele eliminabile ... 162 Cum se formează ţesuturile corporale şi reziduurile ... 163 Chintesenţa hranei şi celula ... 165 Celula ... 167 Structura celulei ... 168 1. Substanţele organice ale citoplasmei ... 169 A. Lipidele sau grăsimile ... 169 a. Colesterolul ... 170 b. Lipidele complexe ... 174 c. Fosfatidilcolina sau lecitina ... 174 d. Cefalinele şi cerebrozidele ... 176 e. Acizii graşi ... 176 f. Acizii graşi esenţiali ... 177 g. Acizii graşi saturaţi Să consumăm grăsimi saturate sau nu? ... 179 h. Uleiul de peşte ... 181 i. Ouăle ... 182 j. Chintesenţa lipidică a hranei ... 183 Importanţa lipidelor pentru sănătate ... 184 B. Glucidele ... 185 Importanţa glucidelor pentru sănătate ... 188 C. Protidele ... 188 a. Aminoacizi - chintesenţa hranei proteice ... 189 b. Aminoacizii esenţiali ... 190 c. Aminoacizii semiesenţiali ... 191 d. Peptidele ... 194 e. Proteidele ... 194 f. Holoproteide ... 195 g. Heteroproteidele ... 196 h. Nucleoproteidele ... 196 i. Fermenţii ... 199 j. Diferenţierile citoplasmatice ... 200 k. Membrana celulară ... 201 l. Mitocondriile - "centrale energetice ale celulei" ... 202 Importanţa proteinelor pentru sănătate ... 204 2. Nucleul celular ... 209 A. Structura nucleului ... 209 B. Constituenţii nucleari ... 210 a. Cromozomii ... 211 b. Histonele şi rolul lor în nucleu ... 212 c. Sistemul de împachetare - supraspiralarea ADN-ului ... 213 d. "Sanctitatea sa ADN-ul", ARN-ul şi genele ... 214 e. ARN-ul şi rolul său ... 217 f. Genele şi legătura lor cu ADN-ul ... 218 g. Genele patogene ... 220 h. Gramatica genetică ... 220 i. Genetica vibraţională ... 222 j. Nucleolii ... 225 k. Ribozomii nucleari ... 226 3. Constituenţii anorganici ai ciotoplasmei ... 226 A. Apa - constituentul anorganic din citoplasmă ... 226 a. Rolul apei în organism ... 228 b. Al şaselea ţesut - măduva (şi creierul) ... 230 c. Bariera hematoencefalică ... 230 d. Deshidratarea organismului ... 231 B. Elementele chimice - constituenţi ai citoplasmei ... 233 Importanţa mineralelor ... 236 a. Surse de minerale ... 239 b. Sarea - otravă sau medicament? ... 240 c. Calciul ... 246 Pietrele la rinichi ... 248 d. Manganul ... 234 f. Cromul ... 248 g. Cuprul ... 250 h. Magneziul ... 251 i. Siliciul - mineralul vieţii ... 252 Deficitul siliciului în organism ... 255 j. Borul ... 256 Exemple de boli cauzate de deficienţa sau excesul anumitor minerale în organism ... 257 a. Ulcerul stomacal ... 257 b. Cancerul ... 258 c. Deficitul fierului ... 258 d. Deficitul zincului ... 258 e. Diabetul şi bolile cardiace ... 259 f. Osteoporoza ... 261 Concluzii ... 262 CAPITOLUL VII Canalele (rtsă) şi organele majore în medicina tibetană ... 264 1. Canalele subtile (rtsa) şi curentul pranic ... 264 Clasificarea canalelor ... 265 A. Canalele genezei (chag-pa'i rtsa) ... 271 Geneza celor trei humori ... 272 B. Canalele existenţei (srid-pa'i rtsa) ... 275 C. Canalele de legătură (brel-ba'i rtsa) ... 276 Canalele albe de legătură ... 278 D. Canalele vieţii (tshe yi rtsa) ... 279 Punctele vulnerabile ... 280 Luminile căilor de trecere (rgyu-lan bu-ga) ... 281 2. Clasificarea organelor interne după cele cinci elemente primordiale ... 282 A. Organele majore ... 282 a. Organele pline sau solide ... 283 b. Organele cavitare (receptacule) ... 285 B. Poziţia canalelor în corpul uman ... 286 a. Organele pline situate deasupra diafragmei ... 287 b. Organele pline situate sub diafragmă ... 288 C. Corelaţia dintre canalele prănice şi cele trei humori ... 288 a. Clasificarea organelor după canalele humorale situate de-a lungul braţelor ... 289 b. Clasificarea organelor după canalele humorale situate de-a lungul picioarelor ... 290 3. Bioritmurile şi timpul de risc pentru sănătate ... 292 Procesele fiziologice ale humorilor în perioadele de timp ce le sunt alocate ... 295

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie

Titluri de același autor

Created in 0.0349 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.