Manual de utilizare a creierului. Vol.1

Manual de utilizare a creierului. Vol.1. Manualul complet pentru certificarea ca practician in NLP - Bob G. Bodenhamer, Michael Hall … reprezinta cel mai cuprinzator manual pentru cursul NLP Practitioner. Cartea contine cele mai recente prezentari despre Programarea Neuro - Lingvistica, mai ales cele referitoare la modelul meta-starii si meta-modelul limbajului. Pentru cei care urmeaza cursul Practitioner sau isi doresc sa studieze acasa, aceasta carte este manualul esential. Scris si conceput de doi dintre cei mai importanti teoreticieni in NLP ai zilelor noastre, volumul I al Manualului de Utilizare a Creierului, cuprinde toate aspectele programului Practitioner, inclusiv cele mai recente descoperiri. Structurat temeinic si special organizat, volumul I al Manualului de Utilizare a Creierului este scris pentru a fi citit cu usurinta, subliniat prin cuvinte cheie si incarcat cu ilustratii si diagrame ajutatoare pentru a face NLP-ul cat mai accesibil cititorului. Oferind exercitii si tehnici din abundenta, acest manual presupune o oportunitate excelenta pentru a descifra cat mai mult tainele NLP-ului. În ultimii ani, experimentele ştiinţifice referitoare la hipnoză au încercat să descopere limitele sugestiei şi ale controlului hipnotic. Rezultatele au indicat că hipnoza nu funcţionează într-un mod care să supună conştiinţa umană. Milton Erickson a spus odată că, dacă am putea să-i controlăm pe oameni prin hipnoză, ar fi mult mai sănătoşi şi mai puţin nevrotici. Nu poţi să-i determini să facă lucruri împotriva voinţei lor. Nici măcar să se însănătoşească. Hipnoza ne ajută de fapt, să ne focalizăm asupra unui lucru important, excluzându-le pe cele neimportante. Ce poate face acest fenomen de hipnoză, ce valoare are el? Mai întâi, putem folosi diferite stări de transă pentru a reuşi să ne activăm puterile înnăscute şi capacităţile minţii şi corpului nostru. Deoarece experienţa poate facilita o mai mare concentrare mentală - de fapt, ea este chiar caracteristica principală a stării hipnotice - putem folosi această focalizare interioară de un înalt nivel şi această concentrare pentru a ne activa resursele. Hipnoza descrie de fapt, o stare intens meditativă, în care întreaga noastră minte se focalizează asupra unui singur lucru. Funcţionează ca o stare în care o persoană poate spune: "Acest unic lucru pe care-l fac..." Drept exemplificare, ne putem gândi la un atlet care se concentrează înaintea unei competiţii. Folosind potenţialul nostru înnăscut, putem accesa forţele vindecătoare din interiorul corpului nostru, putem să ne încetinim respiraţia şi bătăile inimii, să ne încetinim circuitul sanguin, să ne reducem durerea şi multe alte lucruri care, în mod normal, în starea de trezie nu le putem face. Nu există nimic mistic sau magic. Pur şi simplu descrie unul dintre modurile în care noi, oamenii, existăm şi suntem "alcătuiţi atât de minunat şi de încântător". Prin urmare, hipnoza se referă la un proces natural de conştiinţă care apare în fiecare zi şi la oricine. În clipa în care conştiinţa nu mai vede, nu mai aude şi nu mai simte manifestările imediate din mediul exterior, înseamnă că am intrat în transă şi am păşit altundeva, într-o stare interioară asemănătoare transei. Putem să ne concentrăm cu putere asupra unui lucru important, să ne relaxăm pur şi simplu mintea, să ne gândim, să medităm, să ne rugăm, să nu ne gândim la nimic special, să visăm cu ochii deschişi etc. Putem să intrăm în interiorul minţii noastre pentru a crea o viziune a ceea ce vrem să obţinem cândva în viitor. Faptul că rareori etichetăm aceste stări ca fiind hipnotice nu face decât să ne orbească faţă de regularitatea şi aspectul de experienţă comună a acestei stări. Totodată, ne ascunde uşurinţa şi rapiditatea cu care putem intra şi ieşi din stări alterate de conştiinţă. CUPRINS: Cum să folosiţi acest manual Introducere Partea întâi: Modelul şi tehnicile NLP Capitolul 1 Conţinutul modelului: Sistemul de reprezentare ... 29 Test pentru detectarea sistemului predominat de reprezentare ... 33 Exerciţiu practic legat de sistemele de reprezentare 3 (temă pentru acasă) ... 35 Predicate şi cuvinte procesuale ... 38 Predicate ... 39 Fraze predicative ... 42 Exerciţiu de acordare a predicatelor ... 44 Semnale vizuale de accesare ... 44 Sistemul de conducere ... 48 Anomalii (discrepanţe) posibile (Young, 1999) ... 49 Exerciţiu: Observarea tiparelor vizuale ... 50 întrebări specifice pentru obţinerea tiparelor de accesare vizuală ... 50 Exerciţiu de grup pentru accesarea vizuală ... 52 I. Tiparele de accesare vizuală - exerciţiul nr. 1 ... 52 II. Tiparele de accesare vizuală - exerciţiul nr. 2 ... 52 Caracteristicile sistemelor primare de reprezentare ... 53 Vizual ... 53 Auditiv ... 54 Kinestezic ... 55 Digital-Auditiv ... 55 Sub-modalităţile - Caracteristicile modalităţilor ... 56 Sub-modalităţile digitale şi analoage ... 65 Concluzie ... 69 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 69 Capitolul 2 Elemente de bază - Cum să intrăm în legătură cu oamenii: Stabilirea şi menţinerea ... 71 Acuitatea senzorială ... 71 Pentru practica zilnică ... 72 Indicaţii pentru munca în grup ... 75 Observatorul/Rolul meta-persoanei ... 75 Calibrarea: Exerciţii de acuitate senzorială ... 75 Cum să obţinem raportarea: Acordarea şi oglindirea ... 76 Un exemplu de raport ... 76 Exerciţiu de oglindire ... 78 Mulaj corporal ... 78 Oglindirea comportamentală ... 79 Diferenţele dintre acordare şi oglindire ... 79 Acordarea şi oglindirea unei persoane supărate ... 80 Cum să ştim când s-a stabilit raportarea ... 81 Temă pentru acasă ... 81 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 82 Capitolul 3 Poziţiile perceptuale ... 83 A patra poziţie perceptuală ... 84 A cincea poziţie perceptuală ... 84 Exerciţiu: Poziţiile perceptuale ... 85 Tiparul de aliniere a poziţiilor perceptuale ... 86 Tiparul ... 86 întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 86 Capitolul 4 Presupoziţiile programării neuro-lingvistice referitoare la inducerea unei stări pline ... 89 Să luăm tot timpul în consideraţie contextul ... 89 Presupoziţiile teoretice ale programării neuro-lingvistice ... 90 Credinţele - presupoziţii ale NLP ... 92 Sistemul de operare al presupoziţiilor ... 94 Presupoziţiile de procesare mentală ... 94 1. "Harta" nu este "teritoriul" sau "Meniul nu este mâncarea" ... 94 2. Oamenii reacţionează conform "hărţilor" lor ... 96 3. înţelesurile operează în funcţie de context ... 97 4. Mintea şi corpul se influenţează reciproc ... 98 5. Aptitudinile individuale funcţionează prin dezvoltarea şi succesiunea sistemelor ... 100 Strategii 6. Respectăm modelul personal al fiecăruia despre lume ... 104 Presupoziţii referitoare la comportamentul/răspunsurile fiinţelor umane ... 105 7. Termenii "persoană" şi "comportament" descriu două fenomene diferite ... 105 8. Orice comportament este util şi folositor - într-un anumit context ... 106 9. Noi evaluăm comportamentul şi schimbarea în termenii contextului şi ai ecologiei ... 106 Presupoziţii comunicaţionale ... 107 10. Nu putem să nu comunicăm ... 107 11. Modul în care comunică ne afectează gradul de percepere şi de recepţionare ... 107 12. Semnificaţia a ceea ce comunicăm rezidă în răspunsul pe care-l primim ... 108 13. Persoana care stabileşte cadrul comunicării controlează actul comunicării ... 109 14."Nu există eşec, ci numai feedback" ... 109 15. Persoana care dă dovadă de cea mai mare flexibilitate exercită cea mai mare influenţă asupra sistemului ... 110 16. Rezistenţa ne indică lipsa raportării ... 110 Presupoziţiile pentru învăţare - alegere - schimbare ... 111 17. Oamenii deţin resursele interioare de care au nevoie pentru a reuşi ... 111 18. Fiinţele umane au abilitate de a experimenta învăţarea dintr-o singură încercare ... 112 19. Orice proces de comunicare ar trebui să stimuleze posibilităţile de alegere ... 112 20. Oamenii fac cele mai bune alegeri accesibile lor atunci când acţionează ... 113 21. Ca persoane respons-abile, putem să ne folosim mintea cum dorim şi să controlăm rezultatele obţinute ... 113 Concluzie ... 114 Exerciţii ... 115 întrebări ca să vă ajute în procesul de învăţare ... 115 Capitolul 5 Programarea neuro-lingvistică drept model de comunicare: Excelenţa în comunicare ... 117 Cele trei calităţi ale comunicatorilor excepţionali ... 119 Modelul rezultatului bine conturat: Cheia către un rezultat realizabil ... 120 1. Formulat în mod pozitiv ... 122 2. Descris într-un limbaj având la bază experienţa ... 123 3. Autoiniţiat şi autocontrolat ... 124 4. Contextualizat in mod adecvat ... 125 5. Menţinerea unui câştig secundar controlat ... 125 6. încorporaţi resursele necesare ... 126 7. Ecologic pentru întregul sistem ... 126 Coordonatele carteziene ... 127 Exerciţii referitoare la rezultatul bine conturat ... 129 Exerciţiul 1 ... 129 Exerciţiul 2 ... 130 Privire de ansamblu asupra modelului comunicaţional al programării neuro-lingvistice ... 130 Faţetele comunicării ... 131 Aspectele complexe care influenţează comunicarea ... 131 Dimensiunile comunicării ... 137 întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 139 Capitolul 6 Cadre de referinţă pentru accesul la resurse ... 141 Partea I - Utilizarea diverselor cadre de referinţă ... 141 Cadrul backtrack ... 142 Cadrul "Ca şi cum" ... 143 Modelul cadrului "acordului" ... 145 Partea a II-a - Cadrul disociat pentru reacţia la critică ... 147 Partea a III-a - Cadrul disociat pentru fobii şi traume ... 150 Tehnica de Vindecare Rapidă a Fobiilor (simplificată) ... 153 Alte instrumente de editare ... 155 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 156 Capitolul 7 Arta de a ne controla stările ... 157 1. Înţelegerea stării ... 158 2. Conştientizarea stărilor ... 159 3. Modificarea stărilor ... 160 4. Utilizarea stărilor ... 161 Tiparul ... 162 Aptitudinea evocării ... 163 Cum să evocăm stări subiective şi să lucrăm cu ele ... 163 Concluzie ... 164 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 164 Partea a doua: Modelul NLP al limbajului Capitolul 8 Meta-modelul limbajului: Structură şi sens ... 167 Structura de profunzime/structura de suprafaţă ... 169 Distorsiunile ... 171 1. Nominalizările ... 171 2. Citirea minţii ... 173 3. Cauză-efect ... 174 4. Echivalenţă complexă ... 178 5. Presupoziţii ... 179 Generalizări ... 180 6. Cuantificatori universali ... 180 7. Operatori modali ... 181 8. Origini pierdute ... 183 Omisiuni ... 184 9. Omisiune simplă ... 184 10. Omisiuni comparative ... 185 11. Lipsa indexului de referinţă sau substantive şi verbe nespecifice ... 185 12. Verbe nespecifice ... 186 Extinderea meta-modelului ... 189 1. Identitate/identificare (Id) ... 189 2. Cuvinte statice (cuvinte-semnal, termeni valorificaţi o singură dată) ... 192 3. Termeni sub- sau supradefiniţi (Sb/Sp) ... 193 4. Diferenţieri verbale amăgitoare ... 195 5. Termini şi fraze de tipul "sau-sau" ... 196 6. Pseudocuvinte ... 197 7. Multi-ordinalitate ... 199 8. Personalizarea ... 200 9. Metafore/Metaforizarea ... 201 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 203 Lingvistica în zilele noastre ... 203 Capitolul 9 Hipnoza Partea I - Natura greşit înţeleasă a aşa-numitei "hipnoze" ... 207 Definiţia hipnozei ... 207 Mintea conştientă/inconştientă ... 212 Stările modificate de conştiinţă şi transa ... 215 OK, OK, spune-ne care sunt tiparele! ... 216 Cum să ne inducem starea de transă pentru a înfrunta întunericul din interior ... 217 Sentimentul de transă ... 218 "Hipnoza" ca poezie ... 220 Definirea faţetelor conştiente/inconştiente ale minţii ... 220 1. Când conştientul devine inconştient ... 221 2. "Mintea inconştientă" a sistemului nervos autonom ... 223 3. "Mintea" subconştientă ... 224 4. "Mintea" uitată ... 225 5. "Mintea" reprimată ... 226 6. Meta-nivele ale conştientizării Tiparul NLP de lucru cu mintea inconştientă ... Reîncadrarea în şase paşi - varianta extinsă ... Aşadar, cum funcţionează "hipnoza"? ... Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... Capitolul 10 Hipnoza Partea a II-a - Modelul Milton ... 235 Modelul Milton ... 235 1. Întrebările disjunctive ... 238 2. Ritmarea experienţei curente ... 239 3. Legături duble ... 239 4. Postulate conversaţionale ... 240 5. Citate extinse ... 241 6. Violarea selectivă a restricţiilor ... 242 7. Ambiguităţi fonologice ... 243 8. Ambiguităţi sintactice ... 243 9. Ambiguitatea de scop ... 244 10. Ambiguitatea de punctuaţie ... 244 11. Utilizarea ... 245 12. Comenzile întipărite ... 245 13. Marcarea analogă ... 245 14. Rostirea cuvintelor pe litere ....246 15. Limbajul de legătură ... 246 Concluzie ... 247 Sumarul modelului de limbaj al lui Milton ... 247 Modelul de limbaj al lui Milton folosind violările meta-modelului ... 247 Extinderea modelului lui Milton ... 248 Limbajul de legătură ... 248 Paşi în comunicare ... 248 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 249 Capitolul 11 Hipnoza Partea a III-a - Povestiri, metafore, analogii ... 251 Cercetarea transderivaţională ... 253 Deplasarea indexurilor referenţiale ... 254 Izomorfismul ... 255 Transformarea semnificaţiei prin intermediul metaforelor ... 257 Cum să legăm starea prezentă de starea dorită ... 258 Acordarea ... 259 Conducerea ... 259 Utilizarea reîncadrării în cazul metaforelor ... 261 Verbele nespecifice, nominalizările, comenzile încorporate şi marcarea/analogă ... 261 Verbele nespecifice ... 261 Nominalizările ... 262 Comenzile încorporate ... 262 Cuprins - Avantajele metaforelor ... 262 Metafora despre fabrica de cazane ... 264 Analiza metaforei ... 265 Cum să construim o metaforă ... 266 Mama programării neuro-lingvistice ... 267 Paşii de bază în generarea unei metafore ... 268 Exerciţii cu metafore ... 268 I. Alcătuirea asocierilor ... 268 II. Asemănarea ... 268 III. Metafora terapeutică ... 269 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 270 Capitolul 12 Categoriile Satir ... 271 Categoriile ... 271 Cum să ne acordăm la categoriile Satir ... 274 Exerciţiu: Categoriile Satir (3 persoane) ... 275 Exemple de replici ... 276 Categoriile Satir pentru discursurile publice ... 277 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 277 Partea a treia: Modelul neurologic al programării neuro-lingvistice Capitolul 13 Ancorarea: Controlul componentei neurologice ... 281 Conceptul de stimul-răspuns ... 282 Ce vrem să spunem prin "ancoră"? ... 283 Avertisment: "Există ancore negative" ... 284 Ancorarea iertării ... 285 Ancorarea conştientă în terapie ... 285 Cum să stăpânim arta ancorării eficiente ... 286 Patru indicii-cheie referitoare la ancorare ... 287 1. Unicitatea: folosiţi un loc unic pentru a ancora ... 287 2. Intensitatea. Stabiliţi ancora în momentul în care starea atinge punctul maxim de intensitate ... 288 3. Puritatea. Faceţi ca ancora să fie cât mai discretă ... 289 4. Precizia. Cronometraţi cu precizie ancora ... 290 Cinci paşi pentru a realiza ancorarea ... 291 1. Stabilirea raportării ... 291 2. Explicarea procesului în cauză ... 291 3. Provocaţi şi ancoraţi experienţa dorită (pozitivă sau negativă) ... 292 4. Întrerupeţi starea, astfel încât persoana să nu mai aibă starea respectivă ... 293 5. Testaţi ancora intensificând-o ... 293 Exerciţii ... 294 I. Ancorarea stărilor 1 ... 294 II. Ancorarea stărilor 2 ... 295 III. Ancorarea şi cercetarea transderivaţională ... 295 IV. Găsirea sentimentelor restrictive prin cercetarea transderivaţională - Foarte bună pentru starea de anxietate ... 296 V. Autoancorarea de tip uptime ... 298 VI. Autoancorarea de tip in-time ... 299 VII. Exerciţiu - "Cercul excelenţei" ... 300 VIII. Prăbuşirea ancorelor: integrarea părţilor ... 302 IX. Schimbarea istoriei personale ... 305 X. Schimbarea istoriei personale în lumina modelului meta-stărilor ... 306 XI. Prăbuşirea ancorelor vizuale: depăşirea îndoielilor ... 307 XII. Înlănţuirea ancorelor ... 309 XIII. Ancore vizuale şi auditive. Ancorarea pe scenă ... 312 XIV. Prăbuşirea ancorelor. Tiparul avansat de coliziune vizuală ... 314 Concluzie ... 316 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 316 Capitolul 14 Focalizarea asupra sub-modalitâţilor ... 317 Diferite tipuri de sub-modalităţi ... 319 Intervenţii terapeutice folosind sub-modalităţile ... 324 Exerciţii ... 324 I. Exerciţiul de explorare a sub-modalităţilor ... 324 II. Vindecarea durerilor de cap şi a altor senzaţii neplăcute ... 325 III. Accesarea încrucişată cu sub-modalităţi ... 326 Sub-modalităţi referitoare la Linia Timpului ... 328 Cum înţelege creierul nostru timpul? ... 328 IV. Sub-modalităţile Liniei Timpului ... 330 V. Tiparul ciocolatei Godiva ... 331 VI. Tiparul de atracţie ... 332 Credinţele ... 336 VII. Tiparul de schimbare a formării credinţelor ... 338 VIII. Modelul suferinţă/pierdere ... 342 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 345 Partea a patra: Modelarea avansată NLP Capitolul 15 Strategiile ... 349 NLP - un model al modelelor ... 350 Filozofia, epistemologia NLP ... 350 Componentele subiectivităţii ... 452 Alcătuirea hărţilor. Crearea unei hărţi pentru a reprezenta teritoriul ... 354 Omisiunea ... 355 Generalizare ... 356 Distorsiune ... 356 Modelarea care creează "hărţi" de strategie ... 356 Concluzie ... 357 Cum să urmărim conştiinţa ... 358 "A fost odată ca niciodată un model referitor la relaţia stimul-răspuns..." ... 358 "Şi apoi modelul stimul-răspuns (S-R) s-a dezvoltat într-un model TOTE" ... 359 Apoi, NLP-ul a îmbogăţit modelul TOTE şi a creat "strategiile" ... 362 Folosirea "analizei strategiei" pentru a descoperi cum funcţionează mintea ... 364 Cum să stăpânim "Modelul strategiilor" ... 365 Evocarea strategiei ... 366 Examinarea elementelor componente ale strategiilor ... 369 Alcătuirea strategiilor ... 371 Alcătuirea de strategii mai noi şi mai bune ... 372 Utilizarea strategiilor ... 374 Implementarea strategiilor ... 375 Solicitarea strategiei ... 378 Exemplu: solicitarea unei strategii de luare a unei decizii ... 378 Stabilirea contextului ... 378 Întrebări-test ... 379 Întrebări referitoare la modul de operare ... 379 Întrebări-test ... 379 Întrebări de ieşire ... 379 Evocarea unei strategii prin metoda backtracking ... 379 Probleme potenţiale în privinţa strategiei ... 380 Indicii pe care să le folosiţi atunci când evocaţi ... 382 Exerciţii ... 382 I. Strategia de rostire/scriere pe litere ... 382 II. Strategia decizională ... 384 III. Strategia motivaţională ... 386 IV. Strategia de învăţare ... 387 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 389 Capitolul 16 Introducere în Linia Timpului ... 391 Timpul anglo-american şi timpul oriental ... 394 Cum să vă determinaţi propria Linie a Timpului ... 395 Dificultăţi referitoare la alcătuirea Linia Timpului ... 386 Reîncadrarea părţilor conceptuale ... 381 "Prin timp" şi "în timp" ... 388 Perioada de dezvoltare ... 402 Perioada de imprimare ... 403 Perioada de modelare ... 404 Perioada de socializare ... 404 Dincolo de problema care se prezintă ... 404 Controlul amintirilor. Cum să vă experimentaţi propria Linie a Timpului ... 406 Reîncadrarea amintirilor cu tehnica de vindecare rapidă a fobiilor ... 401 Înlocuirea amintirilor cu Tiparul de atracţie ... 408 Etape de urmat cu Linia Timpului ... 408 1. Stabilirea raportării ... 408 2. Adunarea informaţiilor ... 408 3. Cum să mergeţi de la efect către cauză ... 409 4. Învaţă-mă şi pe mine să fac asta ... 409 5. Amestecarea strategiei ... 410 6. Descoperiţi cauza-rădăcină ... 411 Cum să abandonăm o emoţie negativă folosind Linia Timpului ... 412 Experimentarea Liniei Timpului: Cum să renunţăm la emoţiile negative ... 412 Când emoţiile nu vor să plece ... 416 Când emoţiile nu au dispărut în timpul testării ... 411 Principiile de bază ale terapiei Liniei Timpului (Young, 1999) ... 418 Procedura alternativă pentru Linia Timpului (Young, 1999) ... 418 Întrebări care să vă ajute în procesul de învăţare ... 419 Glosar de termeni Tabel cu ilustraţii Figura 1:1 Cum înţelegem Lumea ... 31 Figura 1:2 Schemă prezentând mişcările oculare ... 47 Figura 1:3 Limbajul semnalelor vizuale de accesare ... 48 Figura 1:4 Nivelele de abstractizare ... 58 Figura 4:1 Modelul comunicării propus de NLP ... 94 Figura 5:1 Coordonatele carteziene ... 127 Figura 5:2 Scopuri bine conturate ... 129 Figura 5:3 Model linear al comunicării ... 131 Figura 5:4 Complexitatea comunicării ... 134 Figura 6:1 Cadru disociat pentru reacţia la critică ... 149 Figura 6:2 Tiparul de disociere vizual - kinestezica (tehnică rapidă de vindecare a fobiilor) ... 152 Figura 8:1 Trăind după modelul cauză-efect ... 175 Figura 8:2 Disocierea de modelul cauză-efect ... 175 Figura 8:3 Gândirea de tip "afară din cutie" ... 176 Figura 8:4 Soluţia ... 177 Figura 8:5 Meta-modelul limbajului ... 189 Figura 8:6 Meta-modelul - extins ... 205 Figura 9:1 Nivelele învăţării ... 222 Figura 10:1 Fragmentare deductivă/Fragmentare inductivă ... 236 Figura 10:2 Împărţirea ascendentă - un alt format ... 237 Figura 10:3 O dublă legătură ... 240 Figura 13:1 Ancorarea precisa ... 290 Figura 14:1 Lista de verificare a sub-modalităţilor ... 323 Figura 14:2 Tiparul swish I, folosind dimensiunea/ strălucirea ... 335 Figura 14:3 Tiparul swish II, folosind localizare/dimensiune/distanta ... 336 Figura 15:1 Modelul TOTE ... 360 Figura 15:2 Modelul TOTE al lui Dilts ... 361 Figura 15:3 Modelul TOTE pentru scriere ... 364 Figura 16:1 În timp şi prin timp ... 398 Figura 16.2 Ansamblurile Gestalt şi experienţele durerii emoţionale semnificative ...401 Figura 16:3 Problema majoră ... 405 Figura 16:4 Diagrama Liniei Timpului ... 413

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs!

scrie o recenzie