Filosofia libertatii

Filosofia libertatii. Trasaturi fundamentale ale unei conceptii moderne despre lume „Cum se comportă filosofia ca artă faţă de libertatea omului, ce este această libertate, şi dacă am ajuns să ne împărtăşim din ea, sau putem ajunge la acest lucru: iată problema fundamentală a scrierii mele. Toate celelalte expuneri ştiinţifice au fost făcute numai pentru ca, în cele din urmă, să aruncăm şi mai multă lumină asupra unei probleme care, după părerea mea, prezintă cea mai mare importanţă pentru om. În aceste pagini vrem să dăm o filosofie a libertăţii.” Rudolf Steiner Din carte: Se spune: Omul este liber când este stăpânit de raţiune şi nu de pornirile sale animalice. Sau se mai spune şi altfel: Libertatea înseamnă să-ţi poţi determina viaţa şi acţiunile în conformitate cu scopurile şi hotărârile tale. Prin afirmaţii de acest fel nu dobândim nimic. Căci tocmai aceasta este problema, dacă raţiunea, dacă scopurile şi hotărârile omului exercită asupra lui aceeaşi constrângere ca poftele animalice. Dacă se iveşte în mine, fără contribuţia mea, o hotărâre raţională care mi se impune cu aceeaşi necesitate cu care mi se impune foamea sau setea, eu nu pot să o urmez decât constrâns, şi libertatea mea este o iluzie… CUPRINS: Prefaţă ŞTIINŢA LIBERTĂŢII I. Acţiunea conştientă a omului II. Impulsul fundamental către cunoaştere III. Gândirea în slujba conceperii lumii IV. Lumea ca percepţie V. Cunoaşterea lumii VI. Individualitatea omenească VII. Există limite ale cunoaşterii? REALITATEA LIBERTĂŢII VIII. Factorii vieţii IX. Ideea de libertate X. Filosofia libertăţii şi monismul XI. Finalitatea universală şi finalitatea vieţii (Determinarea omului) XII. Fantezia morală (Darwinism şi moralitate) XIII. Valoarea vieţii (Pesimism şi optimism) XIV. Individualitate şi specie ULTIMELE PROBLEME Consecinţele monismului Primul apendice Al doilea apendice Note la ediţia din 1989