Fauritorul de mituri. Pavel si nascocirea crestinismului

Fauritorul de mituri. Pavel si nascocirea crestinismului
Preț: 45,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil - stoc 0
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 224
Categoria: Dezvaluiri

Alertă stoc

?
Completați adresa dumneavoastră de e-mail
*
?
Codul de siguranță, necesar pentru a face distincție între oameni și programele informatice automate care răspândesc spam

DESCRIERE

Fauritorul de mituri. Pavel si nascocirea crestinismului - Hyam Maccoby …în cartea de faţă folosesc ca dovezi material rabinic pentru a arăta că Pavel, pe care Noul Testament încearcă să-1 portretizeze ca pe un fariseu pregătit, nu a fost niciodată unul. Consecinţele care rezultă de aici sunt imense pentru înţelegerea creştinismului timpuriu. In afară de scrierile rabinice, am apelat mult la istorici antici, în special la Josephus, Epifanie şi Eusebiu. Afirmaţiile acestora trebuie apreciate în relaţia cu interesele lor specifice şi cu partinitatea lor, dar de îndată ce o astfel de partinitate poate fi recunoscută şi scoasă din informaţia dată, rămâne încă suficientă informaţie valoroasă. Pentru Noul Testament este valabil exact acelaşi lucru. Desigur, conţinutul său a fost denaturat destul de des prin partinitatea autorilor sau prelucrătorilor acestor texte, dar o cunoaştere a tendinţei acestei partinităţi scoate iarăşi la lumină conturul adevărat al derulării istorice. In ceea ce priveşte punctul meu de vedere faţă de diferitele şcoli moderne ale filologiei Noului Testament (NT), trimit cititorul la anexa mea Despre metodă. In folosirea epistolelor lui Pavel, pentru reconstruirea biografiei apostolului, m-am limitat la acele epistole care simt considerate ca autentice de către majoritatea copleşitoare a neo-testamentarilor universitari. Epistole îndoielnice, ca acelea către Coloseni, nu le-am folosit niciodată, cu toate că ele s-ar fi potrivit bine în argumentaţia mea. Cât priveşte backgroundul istoric şi organizatoric al lui Pavel, m-am întors şi la una din relatările cele mai vechi despre el, care încă este păstrată, şi anume aceea a ebioniţilor, aşa cum ea este transmisă de Epifanie. Această relatare a fost neglijată de experţi din motive destul de inadecvate şi tendenţioase. Robert Graves şi Joshua Podro au luat, ce-i drept, în serios, în cartea lor >The Nazarene Gospel Restored< [>Evanghelia reconstituită a nazareenilor<] relatarea ebionitică se pare că au existat unele divergenţe între Pavel şi »biserica ierusalimică«, aceasta însemnând ucenicii supravieţuitori lui Iisus; dar tensiunea trebuie să fi dispărut. Toţi devin cei mai buni prieteni, având scopuri şi intenţii comune. Din anumite epistole, ale lui Pavel fireşte, în special Epistola către Galateni, rezultă imaginea unei dizarmonii mai serioase, ca cea relatată în Faptele Apostolilor, care apare, prin aceasta, cel puţin parţial, mai mult ca o operă de propagandă, scrisă cu intenţia de a derula o imagine panoramică a unei armonii interne în biserica timpurie. Reapare întrebarea: ce părere ar fi avut Iisus despre Pavel şi ce părere ar avea ceilalţi apostoli despre acesta? Ar trebui să reţinem că Noul Testament (în continuare: NT), aşa cum ne stă la dispoziţie, este în esenţă mai puternic dominat de Pavel decât ni se pare la prima vedere. Aşa cum îl citim, mai întâi parcurgem cele patru Evanghelii a căror figură principală este Iisus şi facem cunoştinţă cu Pavel ca persoană de abia în Faptele Apostolilor, care se derulează după încheierea poveştii cu Iisus. Abia atunci, prin intermediul epistolelor lui, ajungem în contact cu Pavel. Dar această impresie induce în eroare, fiindcă, de fapt, epistolele lui Pavel sunt partea cea mai veche a NT, scrisă între anii 50-60 după cronologia creştină, pe când Evangheliile datează din anii 70-110. Aceasta înseamnă că existau deja construcţiile metafizice ale lui Pavel înainte ca primii evanghelişti să fi pus mâna pe pană (respectiv stilus), şi astfel împrumutau coloritul lor relatărilor şi interpretărilor despre activităţile lui Iisus (cum se va arăta). In acest sens, Pavel este pe scenă din primul rând al NT. Bineînţeles acesta nu este tot adevărul, deoarece Evangheliile se întemeiază pe tradiţii şi chiar pe surse scrise, care provin dintr-o perioadă în care influenţa lui Pavel nu putuse avea încă efecte şi aceste tradiţii timpurii şi izvoare nu erau complet eliminate din versiunea finală; ele păstrează pentru noi indicii preţioase despre cum trebuie să fi arătat povestirea înainte de ultima poleială dată de prelucrătorii pavelieni. Totuşi, impresia dominantă, linia de bază a Evangheliilor, este aceea a lui Pavel, din simplul motiv că opinia paveliană despre sensul căii vieţii lui Iisus triumfa în biserică, aşa cum ea s-a dezvoltat istoric. Opinii concurente care înainte erau ortodoxe şi contrarii opiniilor strict personale ale lui Pavel, deveniseră, dintr-o dată, eretice, şi erau eliminate din versiunea finală a ceea ce era ridicat de către biserica paveliană în slăvi ca şi canon nou testamentar inspirat de Sfântul Duh. Aceasta explică rolul ciudat şi echivoc pe care Evangheliile îl acordă tovarăşilor lui Iisus, cei doisprezece ucenici. Ei rămân figuri slab conturate, care nu au voie să manifeste decât foarte puţină personalitate şi numai într-un mod schematic. Ne sunt prezentaţi, în egală măsură, ca mărginiţi; niciodată nu înţeleg pe deplin ce vrea Iisus. Importanţa lor pentru începuturile creştinismului este considerabil diminuată. De exemplu, ne lovim de faptul că imediat după moartea lui Iisus, fratele acestuia, Iacov, este conducătorul bisericii ierusalimice. Cu toate acestea, chiar acest Iacov, aşa cum reiese din relatările Evangheliilor, nu are aparent nimic de-a face cu viaţa şi misiunea lui Iisus, în loc de aceasta, este amintit acolo numai pe scurt, ca unul din fraţii lui lisus, care, aşa cum se spune, i se opuneau, în timpul vieţii, şi îl considerau nebun. Cum se întâmplă că un frate a lui lisus, care i se punea duşmănos în drum atâta timp cât trăia, dintr-o dată devine conducătorul stimat al bisericii lui, de îndată ce el era mort, nu ni se explică nicăieri, cu toate că aşa ceva ar trebui să necesite explicaţii. Bineînţeles, legendele târzii ale bisericii construiau o punte peste acest hiatus cu povestiri despre uimitoarea convertire a lui lacov după moartea lui lisus, ca şi despre evoluţia lui spre un adevărat sfânt... Hyam Maccoby (1924–2004) a fost unul dintre cei mai recunoscuţi filologi ai Talmudului, un cunoscător eminent al istoriei antice şi, la sfârşitul carierei sale, profesor de iudaistică la Universitatea din Leeds. Dintre numeroasele sale cărţi, care se ocupă cu naşterea şi dezvoltarea miturilor centrale apusene, The Sacred Executioner (despre istoria sacrificiilor umane şi urmările lor) şi Revolution in Judaea (reconstrucţia Iisus-ului istoric şi participarea lui la lupta evreilor pentru libertate), au apărut – la fel ca şi opera de faţă – şi în limba germană; ultimele două au apărut şi în limba poloneză. Maccoby este şi autorul piesei de teatru Judaism on Trial – Jewish-Christian Disputations in the Middle Ages, o critică a creştinismului, piesă mult jucată în spaţiul anglo-saxon, însă masiv boicotată sau denaturată în Europa continentală. Nu Iisus, care a fost omorât brutal în rezistenţa împotriva ocupantului roman, şi care nu intenţiona să aducă nici un fel de înnoiri religioase sau mitice, ci Pavel, legat numai superficial de iudaism, era creatorul creştinismului – nu numai organizatoric ci, în primul rând, în ceea ce priveşte conţinutul. Prin faptul că atribuia în mod fals executării unui luptător din rezistenţă, motivat şi religios, o dimensiune metafizic cosmică şi, pentru aceasta, combina pentru prima dată, într-un fel exploziv, elemente gnostice cu elemente mistero-religioase, el a creat poate cel mai eficient mit al tuturor timpurilor. CUPRINS: Cuvânt înainte al traducătorului Cuvânt înainte al autorului I. Saul 1. Problema Pavel 2. Punctul de vedere al acestei cărţi 3. Fariseii 4. Era Iisus un fariseu? 5. De ce a fost crucificat Iisus? 6. Era Pavel fariseu? 7. Pretinsul stil rabinic din epistolele lui Pavel 8. Pavel şi Ştefan II. Pavel 9. Drumul spre Damasc 10. Damasc şi după aceea 11. Pavel şi împărtăşania 12. Biserica ierusalimică 13. Ruptura 14. Pavel in fata tribunalului 15. Marturia ebionitilor 16. Fauritorul de mituri Anexa Despre metoda Index Bibliografie

RECENZII

Rating general
1 (4 recenzii)
5 stele
0
4 stele
0
3 stele
0
2 stele
0
1 stea
4
Spune-ne opinia ta despre acest produs!
scrie o recenzie
1
Aceasta carte este o mare inselare! Sper ca cei ce o vor citi, nu se lase inselati! “Dumnezeu nu e o poveste, e o realitate. Acum e pe crezute, atunci va fi pe văzute!” - Părintele Arsenie Boca Când acesta nu este decât un mic prunc al Babilonului, adică al divolului și al patimilor noastre, să-l zdrobim de Piatră, adică s-o tăiem din scurt cu el spunând și repetând: „Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă!”
1
Nu tot ce pare "interesant" e si adevarat. Iar traducerea titlului in romana e chiar nepotrivita. Oricum, "Pavel and the invention of christianity" era deja destul de ofensator pentru crestini. Chiar era nevoie ca invention sa fie tradus cu peiorativul "nascocirea"?
1
Aceasta carte este o blasfemie, stiind ca evreii au fost si sunt dusmanii Mantuitorului nostru IIsus Hristos. Nici o teorie sau logica nu are legatura cu revelatia cunoasterii lui Dumnezeu, asa cum i s-a intamplat si lui Pavel, prin Harul Duhului Sfant. Dusmanii crestinismului nu-si vor atinge scopul nici macar cu aceasta carte.
1
Ma bucur ca aceasta carte a aparut si in Romania, eu am comandat-o direct din Germania. Este foarte interesanta si ofera o noua perspectiva asupra felului cum a fost scrisa Biblia. Vasile Predescu
Created in 0.0266 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.