Din invataturile si minunile Parintelui Justin

Din invataturile si minunile Parintelui Justin
Preț: 10,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc
Anul publicării: 2013
Pagini: 160

DESCRIERE

Din invataturile si minunile Parintelui Justin - Editura Fundatia Justin Parvu Fragmente din carte: ...filosofic, adevărul este simplu. Nu numai Sfinţii au marturisit Adevărul. Adevărul 1-a mărturisit şi toată suflarea creştină care a primit Botezul lui Hristos. Cel care simte ortodox, acela şi mărturiseşte, pentru că aceasta este şi obligaţia oricărui creştin: Mărturisesc un Botez, mărturisesc învierea morţilor şi viaţa veacului ce va să vină... Nu aşa spunem la Crez? Mărturisirea face parte din datoriile creştinului, mai ales în vremuri grele. Că putem să facem noi toate rugăciunile şi toate pravilele, dar dacă noi nu mărturisim atunci când trebuie, ni se socoteşte ca un fel de lepădare, trădare. Eu socotesc că tocmai această mărturisire este o baie de spălare a păcatelor noastre. Eu consider că acesta însuşi e un semn că sfârşitul este aproape, prin faptul că nu mai avem proroci şi apărători sfinţi ai adevărului ortodox. Este o lipsă de povăţuitori, predicatori care să spună poporului de la amvon ce are de făcut. Nu, acum preotul trebuie să predice după cum îi dictează partidul, nu după cum îi spune Duhul. Mai are el habar de Duhul? Păi cum să mai lucreze aşa Dumnezeu, prin astfel de capi stricaţi? Ei dansează şi cu musulmanii şi cu ereticii şi vrem ca Dumnezeu să grăiască prin ei. Dar bietul om cade pradă tuturor minciunilor. Au intrat lupii în turma noastră pentru că semănătorii sunt puţini, lipsesc teologii în măsură să poată combate nişte rătăciri de la adevărurile de credinţă. Se duc degeaba în străinătate şi fac atâtea şcoli teologice, dar nu auzi pe niciunul care să mărturisească nişte realităţi dureroase din sânul Bisericii. Pentru că ei, când vin din străinătate, aşteaptă o coroană de arhiereu, o coroană de secretar, să îşi pună guleraşe frumoase, genţi strălucitoare şi maşini luxoase şi cică formează Biserica Ortodoxă. Dar nu asta formează Biserica Ortodoxă, Biserica ortodoxă o formează poporul simplu de rând, binecredincios... ………………………………… Călătorie minunată „Ce ştiţi voi ce poate să facă o blagoslovenie? O rugăciune şi o binecuvântare de la Avva Justin, ehe… multe pot”! Într-o noapte a lunii ianuarie anul 2002, cu autoturismul meu Dacia 1300, am ajuns, cu greu, la Mănăstirea Petru Vodă. Veneam de la Bicaz şi, la un moment dat, în serpentine, s-a ars puntea redresoare a alternatorului (întrucât, având căldura pornită, am deschis faza lungă, şi aşa am rămas şi fără căldură, şi fără lumini). Am parcat în curtea mănăstirii şi, lăsând motorul pornit, am intrat în Sfânta Biserică să mă închin. La ieşirea din biserică însă, am constatat că uitasem să scot bucata de carton din faţa radiatorului, motiv pentru care motorul s-a supraîncălzit, şi garnitura de chiulasă a cedat. Sub capotă, lichidul antigel (atât cât mai rămăsese) bolborosea în vasul de expansiune… Ce sa fac ? Colegul meu, Dadi, (un rocker rebel şi nonconformist prin definiţie, care, la insistenţele mele, mă urmase până aici ) îmi zise: „Cornele, acum să te văd”! Ce să vadă, că nu aveam decât o soluţie: Părintele Justin! L-am luat pe Dadi şi am trecut prin mulţimea de credincioşi ce aşteptau liniştiţi în faţa uşii Părintelui Justin, (holul din faţa chiliei era arhiplin, iar afară erau încă pe atâţia credincioşi). Cu scuze şi clasica formulă: ,,Doar pentru o binecuvântare de călătorie!’’, dar şi cu insistenţe deranjante din partea noastră, am ajuns în faţa uşii. Mi s-a părut că a trecut o veşnicie până când creştinii care erau la Părintele au ieşit liniştiţi, luminoşi, fericiţi. Am intrat precipitaţi şi ne-am aşezat în genunchi la picioarele Părintelui care, pe scaunul său, ca un voievod din vremuri îndepărtate, parcă ne aştepta. - Ei, ei, tocmai de la Iaşi aţi venit, pe o vreme ca asta? Cum e?… - Preacuvioase Părinte, ni s-a defectat maşina şi, totuşi, am vrea sa ne daţi binecuvântare pentru călătoria până la Iaşi. Am venit doar să vă vedem, ne-am închinat în biserică şi acum am vrea să plecăm, dar nu ştim dacă ajungem cu bine la Iaşi pe ninsoarea asta, că-i drumul lung şi greu. Părintele se uita cu o privire care parcă trecea prin mine şi îmi spune: -Domnul să vă binecuvinteze! -Dar o să ajungem cu maşina asta a noastră? -Ajungeţi, măi, ajungeţi cu bine! -Rugaţi-vă pentru noi, aşa să fie! Binecuvântaţi şi iertaţi! -Doamne ajută! Doamne ajută! Iată-ne afară, lângă maşina care bîr, bîr, bîr, încă mai mergea. Văzând că nu prea mai avem antigel, ne „vine” o idee ,,genială”! Am turnat conţinutul unei sticle de băutură tonică pe care o aveam pe banchetă, şi, peste câteva momente, a încetat bolboroseala din vasul de expansiune (probabil că zahărul din băutură s-a caramelizat şi a etanşat garnitura fisurată). Am urcat în maşină şi, fără lumini, fără căldură, am pornit la drum. Noapte, serpentine, munte, parbrizul îngheţat, cu capul scos pe geamul portierei mă orientam cu greu prin ninsoarea abundentă care crea o imagine şi o stare parcă dintr-o altă lume. Îngheţaţi lemn, am parcat maşina cu motorul pornit în spatele gării CFR din Târgu Neamţ. Am intrat în sala de aşteptare şi, aşezându-ne pe caloriferele fierbinţi, parcă ne-am mai venit în fire. Era trecut de ora 5 dimineaţa. După doar o jumătate de oră, ne-am ridicat şi am pornit din nou la drum, spre Iaşi. Am ajuns cu greu la Paşcani, cu geamul portierei mele lăsat pentru a mă orienta cu greu (degeaba am răzuit parbrizul pe ninsoarea aceea) şi înaintând cu o viteză redusă. Şansa noastră cea mare a fost că traficul era foarte redus, abia am întâlnit vreo trei autovehicule până acolo. -Cornele, aici rămânem cu amărâta asta de maşină, mi-a zis Dadi. -S-o crezi tu! Mergem înainte, cu binecuvântarea şi rugăciunea Părintelui Justin, şi ai să vezi că ajungem cu bine! -La spital, sau… mai rău! Ce poate să facă Avva aici pentru noi? Am ieşit din Blăgeşti şi am ajuns la baza dealului către Ruginoasa. Curbă la stânga, curbă la dreapta, şi-n faţă vreo doi kilometri de pantă abruptă. Şi asta nu era totul! De-a latul drumului crestele (digurile) de zăpadă de 40-50 centimetri înălţime fiecare, parapet după parapet, blocau drumul. -Până aici ne-a fost, Cornele! Mai bine rămâneam la Paşcani şi veneam cu trenul. -Măi, Dadi, măi, noi o să mergem acum doar cu rugăciunile Părintelui Justin. Nu ne lasă Avva, că-l cunosc eu … -Cornele, uite, Avva! Ne ajută Avva, e blagoslovenia lui … Ce se întâmplase? În faţa noastră avea loc o minune care ne făcea în egală măsură să ne bucurăm şi să ne înspăimântăm. La vreo 5-6 metri în faţa Daciei noastre, zăpada era spulberată de o mână (forţă) nevăzută. Se vedea asfaltul negru, noi înaintam, iar, în spatele maşinii, brazdele de zăpadă se reconstituiau la loc, de parcă nici nu trecuserăm pe acolo. -Avva, blagoslovenia şi rugăciunile lui Avva Justin! striga fascinat Dadi. -Lasă-mă, rocker-ule, că nu crezi tu în de-astea. -Măi, Cornele, dar tu nu vezi?! E o minune. -Parcă tot drumul la dus mi-ai ţinut tu prelegeri de rocker rebel, fără Dumnezeu, fără rugăciuni şi fără minuni, şi-acum? -Nu mai spun nimic! De-acum cred şi eu. Chiar cred!… Am trecut de Ruginoasa, de Târgu Frumos şi până la Iaşi, orice obstacol l-am întâlnit a fost spulberat în mod miraculos având în faţă mereu măturată până la asfaltul negru şoseaua. La intrarea în Iaşi, pe Şoseaua Păcurari, traficul era blocat de jandarmi şi poliţişti care nu permiteau ieşirea din oraş. -Dumneavoastră de unde veniţi? Ne întrebă un poliţist. -Din Târgu Neamţ, prin Paşcani şi Târgu Frumos. -Vă arde de glume! Acest traseu e blocat de la miezul nopţii. Fiţi serioşi, pentru că v-am întrebat la modul serios … -Credeţi ce doriţi, nu ne arde (că suntem îngheţaţi până-n măduva oaselor) de glume. De acolo venim. Ba încă mai de departe… de la Petru Vodă! -Cu maşina asta? Am ajuns în faţa blocului meu, am parcat maşina şi, intrând în apartament, soţia ne-a întâmpinat cu câte o cană cu ceai fierbinte. La radio se anunţa imperativ că traficul spre Târgu Frumos şi Paşcani, Roman este închis …. Maşina nu a mai pornit a doua zi decât după ce am dus-o tractată la service-ul auto unde i-a fost schimbată garnitura de chiuloasă şi puntea redresoare a alternatorului de curent. De atunci, Dadi a mai recidivat în a-şi expune cultura sa de rocker, dar când venea vorba de credinţă, totdeauna îl auzeai: -Ce ştiţi voi ce poate să facă o blagoslovenie? Dacă nu l-aţi cunoscut pe Avva Justin Pârvu, mergeţi la Petru Vodă! O rugăciune şi o binecuvântare de la Avva Justin, ehe… multe pot! (Corneliu M., Iaşi) Vindecător de cancer Tămăduieşte cancerul de esofag Cu puţin timp înainte ca Părintele Justin să fie internat în spital, în urma bolii necruţătoare de care suferea, au intrat în chilia Părintelui Justin un tânăr de 22 de ani, Cosmin, cu mama sa. Erau din Brăila şi Cosmin suferea de cancer de esofag într-o fază destul de avansată, încât abia reuşea să mai mănânce acuzând dureri mari la înghiţire. Veniseră la Părintele să îl întrebe dacă să înceapă tratamentul de chimioterapie şi sa ia o binecuvântare, cu multă nădejde în rugăciunile sfinţiei sale. Părintele i-a binecuvântat şi le-a spus să nu înceapă chimioterapia, ci să urmeze un tratament naturist. Cosmin, pe lângă durerea fizică pe care o suferea, mai purta în suflet o durere şi mai mare – părinţii lui erau despărţiţi şi îşi dorea cu tot sufletul ca aceştia să se împace pentru a-şi reîntregi familia, în sânul căreia a crescut. S-a rugat în taină Părintelui şi a plecat. Cosmin şi mama sa au ascultat întocmai cuvântul Părintelui şi, cu rugăciune, spovedanie şi împărtăşanie, au biruit boala. După un nou consult la medic, cancerul dispăruse şi Cosmin putea înghiţi uşor. Nu după mult timp, în săptămâna luminată, Cosmin se întorcea la mănăstire să îi mulţumească Părintelui Justin pentru darul vindecării cu care l-a binecuvântat. Nu l-a mai văzut însă pe părinte. Mare i-a fost uimirea când a auzit că Părintele era internat în spital, suferind de aceeaşi boală, cancerul. A mulţumit în faţa uşii chiliei Părintelui, nu doar pentru tămăduirea cancerului, ci şi pentru minunea că familia i se reîntregise; părinţii lui se împăcaseră. Tămăduieşte cancerul de tiroidă Cu o săptămâna înainte de a trece la Domnul Părintele Justin, aflându-se pe patul de suferinţă din chilia sa, din mănăstirea de maici, Paltin, o femeie plângea sfâşietor la uşa chiliei Părintelui şi o săruta cu multă evlavie. Maicile au întrebat-o de ce face acest gest iar femeia, cu lacrimi în ochi, a început să povestească modul minunat în care Părintele Justin o vindecase de cancer. Ne-a spus că ea nu mai locuieşte în ţară de multă vreme şi că e stabilită în Barcelona, Spania, unde lucrează. Cu trei ani în urmă fusese diagnosticată cu cancer la tiroidă, aflat în ultima fază de metastază. Doctorii refuzau să o mai opereze, spunând că nu mai are decât maxim două luni de trăit şi că operaţia este în zadar. Sfârşită de durere, s-a rugat lui Dumnezeu să o ajute. În noaptea aceea l-a visat însă pe Părintele Justin, pe care nu îl cunoscuse decât din auzite şi de pe internet. Îl vede venind în picioare lângă ea şi îi introduce pe gât nişte metanii cu care îi scoate cancerul afară, după care îi spune: „Operează-te, pentru că eu te voi ajuta”! Mulţumindu-i Părintelui Justin pentru această încredinţare, femeia s-a dus la doctori să se opereze, convinsă fiind că Părintele Justin o va ajuta. Şi într-adevăr aşa a fost. Operaţia a fost reuşită, iar cancerul a dispărut cu desăvârşire, iar acum femeia revenea în ţară doar pentru a-i mulţumi Părintelui Justin pentru ajutorul minunat. Tămăduieşte un copil de duhul muţeniei Cu câteva zile înainte ca Părintele Justin să fie internat în spital, venise la mănăstirea Paltin o femeie cu un copil de 5 ani, mut din naştere. În acea zi Părintele se simţea foarte rău şi nu primea pelerini. Această femeia insista însă cu lacrimi de durere să intre măcar copilul ei, deoarece este bolnav şi Părintele numai să îl atingă şi aşa ar fi plecat împăcată. După îndelungi insistenţe, ucenicii Părintelui îl lasă pe copil să intre numai pentru o binecuvântare. Femeia a plecat mulţumită, împreună cu copilul, nădăjduind că Dumnezeu va face o minune şi pentru rugăciunile Părintelui Justin, copilul ei se va tămădui şi va vorbi. Între timp starea Părintelui Justin s-a agravat, fiind imediat internat în spital. În timp ce părintele se afla în spital, femeia căuta să sune cu disperare la mănăstire, să mulţumească Părintelui şi să transmită vestea minunată că copilul ei vorbeşte. Aflând că Părintele este în spital, a sunat-o pe măicuţa care o ajutase să intre la Părinte cu copilul, şi i-a relatat acesteia minunea. Copilul ei vorbea! Atât de recunoscătoare era pentru ajutorul primit de la Părintele Justin, încât femeia suna zilnic să se intereseze de starea de sănătatea a Părintelui, făcând zilnic metanii şi rugăciuni pentru ca părintele să se însănătoşeze. Femeia avea atâta umilinţă încât credea că pentru păcatele ei Părintele s-a îmbolnăvit, dăruind în schimb sănătate copilaşului. Acum are convingerea că Părintele este un sfânt şi că se va ruga din ceruri pentru oricine îi va cere ajutorul, iar ea îi va mulţumi pururi pentru tămăduirea minunată. Avea darul înainte vederii Eram venită la mănăstirea de maici Paltin Petru Vodă pentru a lua o binecuvântare de la Părintele Justin. Locuiesc în Italia de mai mulţi ani şi în momentul în care am venit la Părintele, eram într-o relaţie cu un băiat italian, cu care voiam sa mă căsătoresc şi pe care îl iubeam foarte mult. Mai erau mici neînţelegeri între noi, de aceea venisem la Părintele să cer o binecuvântare pentru căsătorie. În timp ce mă aflam în România, a intervenit o ispită între noi şi eram pe punctul de a ne certa. La un moment dat, chiar când mă aflam în curtea mănăstirii, mă sună şi îmi spune să îmi plătesc singură biletul de avion (biletul costa 130 de euro), pentru că el nu îmi plăteşte şi nici nu mă va aştepta la aeroport, să mă descurc singură. Nu i-am spus nimic. I-am închis telefonul şi, îndurerată, m-am îndreptat spre chilia Părintelui Justin. De cum m-a văzut, Părintele Justin m-a întâmpinat cu multă dragoste şi cuvinte de mângâiere. Eram convinsă că ştie suferinţa mea. Fără să apuc să îi spun necazul meu, Părintele scoate dintr-un sertar nişte bani şi mi-i dă mie: Ia-i, ai nevoie! Uimită, nu voiam să primesc, dar când mă uit, erau fix 130 de euro, exact cât costa biletul de avion. Nu aveam nevoie de bani, pentru că aveam posibilitatea să îmi cumpăr singură biletul, dar aveam nevoie de acea mângâiere din partea Părintelui Justin. Căldura lui sufletească m-a întărit în nădejdea că Dumnezeu mă va ajuta. I-am spovedit apoi părintelui necazurile sufletului meu şi cu un umor caracteristic, m-a asigurat că totul va fi bine. Într-adevăr aşa a fost. Prietenul meu m-a sunat apoi să îşi ceară mii de scuze şi nu înţelegea ce se întâmplase cu el. Acum suntem căsătoriţi şi, cu rugăciunile Părintelui Justin, ne iubim şi ne înţelegem foarte bine. Mulţumim, Părinte! (Daniela M., 30 de ani, Lecco, Italia) CUPRINS: INVATATURILE PĂRINTELUI JUSTIN Dreapta credinta Ortodoxia Si naţiunile. Despre catolicism Si erezia papistăşească „Botezul" catolicilor Ortodoxia românească Despre căderile preoţilor si ierarhilor Cum să mărturisim ? Despre monofizism Despre ecumenism Dictatura biometrica Pericolul tehnicii Cipul biometric Cum să luptăm împotriva dictaturii biometrice? Despre necesitatea împotrivirii actelor electronice Despre pecetluirea cu forţa Neamul romanesc Ce este neamul? Formarea ortodoxa a neamului românesc Caracteristicile neamului românesc Neamul românesc şi provocările contemporane Cum redresăm neamul şi societatea românească? Cinstirea sfintilor mucenici din temnitele comuniste Dovezi ale sfinţeniei martirilor din temniţe Mişcarea Legionară Necesitatea canonizării mucenicilor din temniţe De ce nu sunt canonizaţi mucenicii din închisori Viata in familie Despre educaţia tinerilor şi copiilor Familia creştină si provocările contemporane Modelul creştin în familie Familia si comunitatea creştină Rânduiala duhovnicească în familie Catre tineri Tinerii si renaşterea duhovnicească Cunoaşterea trecutului Datoria de a fi străjeri Tinerii şi munca Ispita tehnicii Pentru românii din diaspora Sfaturi duhovnicesti Rugăciunea Citirea cărţilor sfinte Sfaturi pentru vremuri de prigoană Cum găseşti un povăţuitor duhovnicesc Despre monahism Reînvierea vieţii duhovnicesti Randuiala monahului Din minunile parintelui Justin Minuni savarsite inainte de adormirea sa intru Domnul Călătorie minunată Tămăduieşte cancerul de esofag Tămăduieşte cancerul de tiroidă Tămăduieşte un tănăr de hemoragie si de cancer Tămăduieşte un copii de duhul muţeniei Avea darul înainte vederii. Convertire minunată la Ortodoxie Uşurează boala, ajutător la locul de muncă. ocrotitor în călătorii. Grabnic ajutător în naşterea de prunci Ajutător în conceperea de prunci „Mergeţi acasă, fiica voastră îşi va reveni îşi profeţeşte sfârşitul cu 9 ani înainte in Cunoştea mai dinainte data morţii Cunoscător al tainelor omeneşti Minuni întâmplate unui fost vieţuitor al Mănăstirii „Duceţi-vă la Iaşi!" „Ajungeţi! Ajungeţi!" „Cum e Neculai, mai vii la mine?" Minuni savarsite dupa adormirea sa intru Domnul Arătare minunată. Ajută doi tineri să se căsătorească Minunea Părintelui Justin cu ornamentele florale de la înmormântarea sa Lumânarea nestinsă a Părintelui Justin Ofranda inchinatorilor Poezii

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0206 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.