Despre Suflet si Inviere. Despre Invatatura Crestina

Despre Suflet si Inviere. Despre Invatatura Crestina
Preț: 30,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - stoc 1
ISBN: 978-973-111-796-6
Editura:
Anul publicării: 2012
Pagini: 224

DESCRIERE

Despre Suflet si Inviere - Sf. Grigore de Nyssa
 
…in legatura cu problema existentei sufletului, s-au conturat doua abordari filosofice: teoria dualismului, care sustine ca sufletul si corpul sunt de natura diferita, chiar eterogena; teoria monismului, care, confundand sufletul cu trupul, sustine fie ca sufletul e din trup - de unde materialismul - fie ca trupul e din suflet, - de unde spiritualismul. Rezultatul acestor teorii si al cercetarii fenomenelor psihice este urmatorul: sufletul e o substanta nemateriala si independenta de materia vazuta, intrucat actele sufletesti ale omului n-au nici un fel de asemanare cu proprietatile functiilor vitale ale corpurilor organice. De observat ca filozofia reuseste sa spuna doar ca exista un suflet deosebit de materie; insa ce este sufletul in sine, sau care e originea si menirea lui, sau cum poate ajunge sufletul sa se cunoasca pe sine, sau ce se va alege de el dupa moarte - iata tot atatea probleme pe care filozofia si psihologia nu reusesc sa le solutioneze. Dialogul despre suflet si inviere este menit sa ne descopere, pe de o parte, doctrina despre existenta sufletului conforma cu invatatura Sfintei Scripturi, iar pe de alta parte se constituie intr-o aparare a adevarurilor si traditiilor Bisericii cu privire la invierea trupurilor. Dialogul se poarta intre Sf. Grigore si Macrina, sora si invatatoarea sa. Inca din tinerete, Macrina a aratat un spirit inclinat spre filozofie si o viata cucernica. Inzestrata cu o frumusete aleasa, fusese fagaduita de sotie unui tanar, care insa moare inainte de a o lua in casatorie. Macrina se retrage de buna voie intr-o manastire, unde va trai pana la sfarsitul vietii... Cei doi interlocutori (Macrina si Grigore) convin ca Grigorie să ia asupra sa „apărarea doctrinei contrare [învăţăturii creştine]”, nu de dragul contrazicerii, ci spre „întărirea învăţăturii despre suflet, prin slăbirea şi înlăturarea obiecţiilor”. La întrebarea unde se poate admite raţional a fi sufletul după destrămarea trupului, nefiind un loc în cele ale lumii „unde să ducă o viaţă potrivită firii sale”, imposibilitatea unei localizări conducând la inexistenţa sa, învăţătoarea răspunde prin faptul că însăşi Dumnezeirea pătrunde şi susţine tot ce există, fără a fi asemenea cu elementele în care pătrunde şi fără ca existenţa sa să înceteze o dată cu destrămarea lor. Cerându-se un argument pentru însăşi existenţa lui Dumnezeu, Creatorul lumii, Macrina invocă mai întâi Scriptura însăşi, pentru care „nebun este, după vorba proorocului, cel ce zice că nu există Dumnezeu” (Ps. 52, 2). Apoi înfăţişează argumentul iconomiei divine, cu alte cuvinte se întoarce spre creaţia care „Îl arată în chip desluşit pe Ziditor”, spre „armonia universului, minunile cerului şi ale pământului”, spre faptul că „elementele, deşi opuse prin firea lor, sunt toate unite printr-o tainică legătură întru împlinirea aceluiaşi scop”. De aici, ochiul spiritual al sufletului „înţelege în chip lămurit că o putere dumnezeiască măiastră şi înţeleaptă se vădeşte în toate” şi „domneşte peste tot ce există, potrivind părţile universului şi desăvârşind întregul prin părţi”. Sfântul Grigorie solicită în continuare dovezi cu privire la existenţa sufletului, care nu e implicată în mod necesar de existenţa lui Dumnezeu. Macrina răspunde că „omul este o lume în mic” şi aşa cum „noi, când cunoaştem universul prin percepţia simţurilor noastre ajungem să înţelegem realitatea şi gândirea suprafirească”, tot astfel „când privim la lumea din lăuntrul nostru, putem să înţelegem cele ascunse prin mijlocirea celor văzute”… ………………………………….. DESPRE INVATATURA CRESTINA …scrierea aceasta, prezenta si ea in volum, este socotita cea mai insemnata a Sf. Grigore de Nyssa. Si aceasta nu doar pentru ca aici este infatisata metodic invatatura religioasa in aspectele ei principale, ci si pentru ca rezolva, prin puternicul ei caracter polemic, multe din obiectiunile ridicate de adversarii credintei crestine. Valoarea tratatului sta in faptul ca a reusit sa sistematizeze multe din punctele doctrinei crestine folosindu-se de elemente teologice sau de argumente filozofice - aspecte ce evidentiaza de altfel cultura aleasa si cunostintele cuprinzatoare ale Sf. Grigore in multe domenii de studiu din epoca sa. El vorbeste despre Treime, despre creatia lumii, despre originea raului, despre cauza pacatului, despre scopul si motivul intruparii lui Dumnezeu, despre rascumparare, despre botez si euharistie si despre recompensa si pedeapsa. Motivul care a ocazionat acest tratat este, dupa cum reiese din cele spuse chiar de autor, existenta numerosilor apologeti ai paganismului si iudaismului, precum si a diferitelor secte gnostice care polemizau cu dreapta invatatura. Scopul sau este, pe de o parte, apararea ortodoxiei de aceste atacuri, iar pe de alta parte, convertirea si instruirea necrestinilor cu privire la dogmele credintei. ……………………….. "As fi voit ca fratele meu [Grigore] sa aiba o biserica pe masura insusirilor sale, adica toata biserica aflata sub soare. Dar fiindca lucrul acesta este cu neputinta, se cuvine ca el sa cinsteasca cetatea [Nyssei] unde va fi episcop, in loc ca el sa fie cinstit de catre ea. Caci om mare nu este doar acela care e in stare sa savarseasca lucruri mari, ci mai ales acela care stie sa faca sa arate mari lucrurile mici." Sf. Vasile cel Mare ……………………………….. "Sf. Grigore de Nyssa a fost teologul cel mai erudit al veacului sau; aceasta pentru ca, dintre marii scriitori crestini din secolul al IV lea, el a asimilat in cel mai inalt grad cultura profana a antichitatii, pe care a folosit o din plin la argumentarea si fundamentarea invataturii crestine." H. V. Campenhausen Fragment din carte: …si după cum atunci când împrejurul unei funii s-ar aşterne argilă groasă, apoi capătul funiei ar fi introdus printr-o crăpătură îngustă şi cineva ar trage puternic funia de căpătâi către el, aceasta (funia) ar urma pe cel care o trage; însă lutul cu care a fost unsă, şters de pe frânghie, ar rămâne în afara deschizăturii, arătând astfel că funia nu trece uşor, ci aşteaptă ca cel ce o trage să ostenească mai mult - ei bine, aşa ceva îmi pare că ar trebui să socotim şi despre suflet. Înconjurat de patimi materiale şi pământeşti, el suferă şi se întinde când Dumnezeu trage către Sine ceea ce îi aparţine; ceea ce-i străin însă, fiindcă este întrucâtva lipit de el, este răzuit producând sufletului suferinţe puternice şi greu de îndurat… 
 

CUPRINS

Cuvant inainte 5

Despre  suflet si inviere  9

Despre invatatura  crestina         97

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0334 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.