Anasta. Cedrii sunatori ai Rusiei, cartea a zecea

Anasta. Cedrii sunatori ai Rusiei, cartea a zecea
Preț: 27,25 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc
ISBN: 978-606-92816-4-2
Editura:
Anul publicării: 2012
Pagini: 276

DESCRIERE

Anasta. Cedrii sunatori ai Rusiei, cartea a zecea - Vladimir Megre ...s-a scurs anul 2010 după calendarul gregorian. Pe planeta Terra, după un somn lung zeci de milenii, s-au trezit primii oameni. Acum urmează ca ei să vadă ce s-a petrecut pe Pământ în timpul somnului lor; să identifice motivele şi să le fixeze în memorie, ca pe un antivirus, pentru ca pe viitor să nu se mai repete nimic din toate astea. Au individualizat o multitudine de catastrofe şi războaie, de ei înşişi provocate. S-au văzut nevoiţi să redreseze aerul viciat din oraşe şi poluarea intensa a apelor. Să identifice sumedenia de maladii care au chinuit corpurile umane în timpul somnului lor. Şi le-au individualizat... Insă, pe moment, nu au reuşit să stabilească motivele acestora. Vor reuşi! Cu siguranţă! Şi vor reîntoarce Pământul la forma sa primordială. Păşeşte zâmbitor micuţul prunc prin poiana din inima profundei taigale siberiene, nimic nu-l înspăimântă, nimeni nu-l agresează, ba dimpotrivă, fiarele sunt gata, în caz de nevoie, să-i sară-n ajutor. Păşeşte micuţa fiinţă umană de parcă ar fi progenitura vreunui neam de tar prin împărăţia sa. Este atras de insectele vii, de veveriţe şi de păsărele. Priveşte floricelele şi gustă ierburi şi poame. Va creşte şi va desăvârşi această lume minunată. Dar pruncul vostru unde se află acum? Ce apă bea? Cu ce se va ocupa când va creşte? Dar, haideţi să le luăm pe toate în ordine. Fragmente din carte: ...am decis să încep această carte evocând evenimentele petrecute cu mai bine de cincisprezece ani în urmă în taigaua siberiană, pentru a le veni mai uşor să înţeleagă celor care nu au citit cărţile anterioare din seria Cedrii sunători ai Rusiei. Voi încerca să-i adaug unele informaţii întregitoare primei întâlniri cu neobişnuita pustnică siberiană, Anastasia. Anastasia trăieşte în profunda taiga siberiană, în locul în care au trăit dintotdeauna părinţii şi străbunii ei. Distanţa dintre locul ei de baştină şi primul cătun din profunda Siberie, este de aproximativ douăzeci şi cinci - douăzeci şi şapte de kilometri. Acolo nu există drumuri, nici măcar cărărui. Un astfel de traseu e foarte problematic de parcurs fără o călăuză. Poiana în care trăieşte ea nu se deosebeşte semnificativ de alte poieni din taiga, decât prin unele mici comodităţi şi diferenţe de nuanţă ale ambientului. In poiana Anastasiei nu există construcţii de niciun fel, ea consideră acest loc spaţiul ei natal. Când am întâlnit-o pentru prima oară, în 1994, avea douăzeci şi şase de ani. Siberiana Anastasia este o femeie foarte frumoasă, chiar neobişnuit de frumoasă. Cuvântul neobişnuit nu este o exagerare. Imaginaţi-vă o tânără femeie, cu statura ceva mai înaltă de un metru şaptezeci, robustă, nu foarte slabă, ca manechinele modeme, robustă, dar viguroasă, ca o gimnastă... Trăsăturile feţei bine conturate, ochii gri- albaştri, iar părul auriu legat în două cozi ca doi snopu- şori de spice de grâu, care-i ajung până la brâu... E cu siguranţă posibil să mai existe vreo altă femeie care să-i semene la înfăţişare, însă cât despre celelalte trăsături, profunde, care fac din pădureanca; Anastasia o frumuseţe nemaivăzută, eu cred că nu se mai pot întâlni niciunde. Intregul ei aspect exterior denotă o sănătate ideală, pe care o scoate în evidenţă atât eleganţa şi lejeritatea gesturilor, cât şi mersul elastic, de parcă nu ar atinge pământul. Există senzaţia că trupul ei ar fi animat de o energie nestăvilită, al cărei surplus se răsfrânge în spaţiul înconjurător ca nişte raze, încălzindu-l. Sub privirea Anastasiei, corpul se încălzeşte imperceptibil, ea e în măsură, concentrându-şi cumva privirile, să învăluie corpul cu căldură de la distanţă, până la punctul în care survine transpiraţia, în special a picioarelor. Toxinele se elimină din organism, după care te simţi mult mai bine şi mai curat In genere, cred că prin cunoaşterea substanţelor conţinute în plantele din taiga şi cu energia ei interioară. Anastasia este capabilă să lecuiască omul de orice boală posibilă. Cel puţin ulcerul, de care sufeream, mi l-a eliminat în doar câteva minute, numai privindu-mă. Cu toate astea, a refuzat categoric să vindece anumite maladii. „Boala este dialogul nemijlocit al omului cu Dumnezeu", a afirmat ea. „Prin boala ta şi, în acelaşi timp a Sa, El te informează despre stilul de viaţă inadecvat pe care-1 duci. Tu schimbă-1 şi boala se va curăţa, va dispărea." Anastasia mai are încă un har inedit: atunci când povesteşte despre câte ceva, în conştiinţa celui care ascultă sau în spaţiu, iau fiinţă tablourile evenimentului descris. Indiscutabil, imaginile inspirate de naraţiunea ei sunt mult mai desăvârşite decât cele transmise de televiziunea modernă. Sunt cuprinzătoare, însoţite de aromele şi sunetele momentelor despre care vorbeşte. Nu este exclus ca toate aceste capacitati, candva, demult, să le fi posedat mulţi oameni. Dacă ar fi să considerăm că omul nostru, omul vremurilor tehnocrate, nu a meşterit nimic care să nu fi existat în natură, înseamnă că în zorile civilizaţiei umane au existat cu siguranţă analogii ale televizorului şi telefonului contemporan mult mai perfecţionate. Anastasia a ilustrat viaţa oamenilor din diferite epoci, începând cu însăşi facerea lumii. In linii mari, toate evenimentele pe care le zugrăveşte ea, sunt legate de străbunii ei. Dacă ar fi să definim printr-o singură frază capacităţile Anastasiei, am putea spune aşa: pădureanca Anastasia păstrează în memorie, la nivel genetic, cunoştinţe, emoţii şi trăiri ale membrilor neamului său, chiar din clipa creării primei fiinţe umane, pe care le poate expune în caz de necesitate. De asemenea, poate zugrăvi tablouri din viaţa viitoare a oamenilor. Viaţa Anastasiei în taigaua siberiană se diferenţiază considerabil de viaţa oamenilor din oraşele moderne. Pentru a fi mai explicit în descrierea condiţiilor în care se desfăşoară viaţa ei, sunt nevoit să spun câteva cuvinte despre ceea ce înseamnă exact taigaua din Siberia. Este cea mai extinsă suprafaţă împădurită, înzăpezită a Rusiei. Expansiunea taigalei în teritoriul european atinge 800 de kilometri, iar în Siberia Occidentală şi Orientală, 2.150 de kilometri. După cum se poate vedea, este impresionantă! Astăzi, taigaua este considerată pe bună dreptate plămânul Terrei, elaborând o cantitate considerabilă de oxigen... CUPRINS: Inceputul Micuţa pădureancă Cui ii seamana fiica? Intr-o alta dimensiune Şerpii mijlocitori Cel mai important instrument pentru construcţia casei Nu-ti grăbi vremea Se cere gândire Mamutul Dan Nu te lasa, Leagăn! Eu sunt cu tine! Fârtaţii - poluri opuse Ce program de viaţă ai? Cine ne ghidează gândurile? La ce vor ajunge aceşti oameni? Intâlnirea cu imaginea originară Cel ce-fi adună neamul Trei cuvinte din Legea Universală Dimensiunea anti-raţiunii Anul 2012 Caracatiţa devoratoare de oameni Preîntâmpinarea catastrofei Declaraţia Vetrei de Familie.. Hectarul meu unic.. Bariera neîncrederii Competiţia magilor Pasărea de foc... Nu judeca in van Partidul Neamului Explorarea planetelor virgine.. Oamenii Civilizaţiei Primordiale Sângele fierbinte al Înaintaşilor. Darul primei Civilizaţii Terestre Teleportarea spaţiului... Scrisoare către fiul meu Apelul Autorului V. Megre către cititori

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0224 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.