Amintiri, vise, reflectii

Amintiri, vise, reflectii
Preț: 47,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - stoc 1
Autor:
ISBN: 978-973-50-5638-4
Editura:
Anul publicării: 2014
Pagini: 480

DESCRIERE

Amintiri, vise, reflectii - Carl Gustav Jung …cartea autobiografică a lui Jung - una dintre cele mai tulburătoare piese memorialistice ale secolului XX - este săracă în fapte de viaţă exterioară: schiţa copilăriei într-o familie de pastori, o trecere în revistă a practicii de medic psihiatru, întâlnirea cu Freud, construirea turnului de la Bollingen, câteva călătorii în locuri exotice (Africa, India). Dar pe fundalul acestor sumare evenimente exterioare se desenează conturul viguros al unei alte vieţi, de o infinită bogăţie. Treptele ei cronologice sunt intuirea, de la o vârstă incredibil de fragedă, a unei entităţi psihice autonome, formidabila coliziune cu inconştientul, târzia lui autorealizare („Viaţa mea, spune Jung de la bun început, este povestea unei realizări de sine a inconştientului"). Această „a doua" viaţă, cea lăuntrică, s-a exprimat în vise, viziuni, călătorii în spaţii extramundane, experienţa nemijlocită a lui Dumnezeu - toate mărturisite public de Jung, alături de premoniţiile sale asupra viitorului umanităţii şi de gândurile sale cele mai intime despre religie, numai în Amintiri. Şi din aceleaşi experienţe lăuntrice s-a născut originala operă jungiană. Considerându-le incompatibile cu contribuţia sa ştiinţifică, Jung nu şi-a inclus Amintirile în corpusul Operelor complete. Şi totuşi, această carte autobiografică rămâne cea mai bună introducere în psihologia analitică jungiană: aici pot fi găsite originea şi semnificaţia conceptelor ei fundamentale - de la „inconştient colectiv" şi „arhetipuri" până la „individuaţie". Fragmente din carte: …nu există nici un mijloc mai bun care să apere individul de riscul de a se confunda şi contopi cu ceilalţi decât posedarea unui secret pe care vrea sau trebuie să-l păzească. începuturile societăţii evidenţiază deja nevoia de organizaţii secrete. Acolo unde nu există secrete care trebuie protejate din suficiente motive, se inventează sau se ticluiesc „secrete", care sunt apoi „ştiute" şi „înţelese" doar de iniţiaţii privilegiaţi — aşa cum este cazul rozacrucienilor şi al multor altora. Printre aceste pseudosecrete există — în mod ironic — secrete veritabile, care nici măcar nu sunt ştiute de iniţiaţi, de pildă în acele societăţi care şi-au împrumutat „secretul" mai cu seamă din tradiţia alchimică. Nevoia de a se înconjura de secrete este de o importanţă vitală în stadiul primitiv, căci secretul comun furnizează cimentul necesar coeziunii grupului. în stadiul social, secretul înseamnă o compensare folositoare pentru lipsa de coeziune a personalităţii individuale care, din cauza unor recăderi constante în identitatea iniţială, inconştientă cu ceilalţi, se tot desface. Atingerea ţelului, şi anume a unui individ conştient de specificul lui, devine astfel o muncă educativă îndelungată, aproape lipsită de speranţă, întrucât şi comunitatea unor indivizi care au avut privilegiul unei iniţieri este realizată tot numai printr-o identitate neştiută, chiar dacă aici este vorba de o identitate diferenţiată social. Societatea secretă este o etapă intermediară pe drumul spre individuaţie: individul lasă încă în seama unei organizaţii colective înfăptuirea diferenţierii lui faţă de ea; deci încă nu s-a recunoscut că de fapt este sarcina individului să stea pe propriile picioare, distingându-se de toţi ceilalţi. Toate identităţile colective, ca apartenenţa la organizaţii, profesiunile de credinţi pentru cutare sau cutare "-ism" şi altele asemenea, stau ca o piedică în calea îndeplinirii acestei sarcini. Identităţile colective sunt cârje pentru paralitici, scuturi pentru fricoşi, paturi pentru leneşi, creşe pentru iresponsabili, dar constituie, în egali măsură, şi adăposturi pentru săraci şi slabi, un port protector pentru naufragiaţi, un sân al familiei pentru orfani, o ţintă glorioasă, de mult râvnită, pentru rătăcitori dezamăgiţi, o ţară a făgăduinţei pentru pelerini obosiţi, o turmă şi un ţarc sigur pentru oi rătăcite şi o mamă, care înseamnă hrană şi creştere. Ar fi, aşadar, incorect să privim etapa intermediară ca obstacol; dimpotrivă, ea înseamnă, pentru foarte mult timp de acum încolo, singura posibilitate de existenţă a individului, care pare, azi mai mult ca oricând, ameninţat de anonimat. Această etapă intermediară este încă atât de esenţială în epoca noastră, încât e considerată de mulţi, cu o anumită justificare, ca ţel ultim, în timp ce orice încercare de a sugera omului eventualitatea unui pas în plus pe drumul independenţei apare drept impertinenţă sau aroganţă, drept fantasmă sau imposibilitate. Se poate totuşi întâmpla ca un individ să se vadă constrâns, din suficiente motive, să străbată pe propriile picioare drumul spre depărtări, întrucât în toate învelişurile, formele, adăposturile, modurile de viaţă, atmosferele ce i se oferă nu le găseşte pe acelea de care are el nevoie. Va merge singur şi va reprezenta societatea proprie lui. El va fi propria lui multiplicitate, alcătuită din felurite păreri şi tendinţe. Acestea nu merg însă necesarmente în aceeaşi direcţie. Din contră, el va fi în dubiu faţă de sine însuşi şi i se va părea foarte greu să-şi unifice propria diversitate într-o acţiune comună. Chiar dacă în exterior este apărat prin formele sociale ale etapei intermediare, asta încă nu înseamnă că posedă o protecţie contra diversităţii interioare, care-l dezbină de sine însuşi şi-1 face să afle scăpare în identitatea cu lumea din afară. După cum cel iniţiat în secretul societăţii sale îşi află scăparea într-o colectivitate nediferenţiată, tot aşa şi individul are nevoie, pe poteca lui singuratică, de un secret care, din diferite motive, nu poate sau nu are voie să fie divulgat. Un astfel de secret îl constrânge să se izoleze în proiectul său individual. Foarte mulţi indivizi nu pot suporta această izolare... CUPRINS: Nota traducătorului Introducere de Aniela Jaffe Prolog 1. Copilăria 2. Anii de şcoală 3. Anii de studenţie 4. Activitatea psihiatrică 5. Sigmund Freud 6. Confruntarea cu inconştientul 7. Despre naşterea operei 8. Turnul 9. Călătorii Africa de nord Indienii pueblo Kenya şi Uganda India Ravenna şi Roma 10. Viziuni 11. Despre viaţa de dincolo de moarte 12. Gânduri târzii Privire retrospectivă Apendice Din scrisorile trimise de Jung din SUA soţiei sale Din scrisorile lui Freud către Jung Scrisoare către soţia lui, trimisă din Sousse, Tunisia Dintr-o scrisoare către un tânăr savant Dintr-o scrisoare către un coleg Theodore Flournoy Richard Wilhelm Heinrich Zimmer Completare la Cartea roşie Septem Sermones ad Mortuos Câte ceva despre familia lui C. G. Jung de Aniela Jaffe Glosar

RECENZII

Spune-ne opinia ta despre acest produs! scrie o recenzie
Created in 0.0270 sec
Acest site folosește cookie-uri pentru a permite plasarea de comenzi online, precum și pentru analiza traficului și a preferințelor vizitatorilor. Vă rugăm să alocați timpul necesar pentru a citi și a înțelege Politica de Cookie, Politica de Confidențialitate și Clauze și Condiții. Utilizarea în continuare a site-ului implică acceptarea acestor politici, clauze și condiții.