Memoriile unui isihast. Vol. 2

Memoriile unui isihast. Vol. 2
Editura:
Anul publicării: 2014
Pagini: 328
Preț: 30,00 lei
Disponibilitate: stoc indisponibil - stoc 0

DESCRIERE

Memoriile unui isihast. Vol. 2 - Pr. Ghelasie Gheorghe Continuăm manuscrisul cu partea a treia, „Nevoinţele Isihaste" (primele doua parti sunt cuprinse in Memoriile unui isihast. Vol. 1). Aici este practica propriu-zisă. Este drept că fără o relatare teoretică şi fără fixarea termenilor de bază nu se poate trece la practică, dar eu sunt nerăbdător, împlinesc aproape un an de mănăstire şi tot mai mult mi se umple inima de dorinţa unei trăiri concrete duhovniceşti. Chemarea mea pentru viaţa călugărească parcă în aceasta capătă sens. Descoperirea isihasmului este temelia vieţii mele călugăreşti. O chemare tainică mă atrăgea spre această viaţă, tocmai ca să descopăr trăirea isihastă. Din copilărie mi-au plăcut mult poezia şi legendele, mai ales vieţile eroilor şi ale sfinţilor. îmi place, de asemeni, muzica, deşi eu nu sunt capabil să reproduc nici cea mai simplă melodie. Am chiar dificultăţi aici când la biserică nu pot cânta cu fraţii şi părinţii, deşi citesc mulţumitor. Mă extaziez adesea când se cântă podobii şi axioane şi suspin tăcut că eu nu pot participa direct. Un ceva din mine se pune în mişcare şi toată Fiinţa mea parcă se antrenează într-o trăire intensă. Cuvintele pentru mine la fel au o Taină enormă. Orice Cuvânt mi se pare întreaga realitate într-o formă specifică. Aici în mănăstire am descoperit plăcerea să mă fixez pe Cuvinte, nu atât repetându-le, cum de obicei se face, ci Ascultându-le acea Şoptire a lor. De acum orice Cuvânt mi se pare Un Viu de Sine ce are deja un limbaj de sine, care mă atrage ca un miracol. Orice Cuvânt mi se pare o întreagă Carte în care poţi citi într-un Anume fel totul. Acest limbaj tainic de Cuvânt mi 1-a descoperit mie Manuscrisul Neofiţilor… …manuscrisul ce relatează „Nevointele Isihaste" este foarte schematic, aforistic chiar, şi de aceea eu îl transpun şi, cu slabele mele înţelegeri, nu atât ca să fac eu un Comentariu, ci ca o încercare de a pune în Practică. Totodată, sunt favorizat şi de nişte împrejurări cum nu se poate mai nimerite. Părintele Stareţ mă uimeşte cu surpriza de a-mi da Blagoslovenie pentru Isihasm. Am îndrăznit să-i spun la Spovedanie că doresc mult practica isihastă a Neofiţilor şi după ce m-a ocărât zdravăn că am înclinaţii bolnăvicioase, mi-a permis să încerc, dar sub supravegherea atentă a Lui Avva Arsenie. Şi încă o împrejurare peste aşteptări este că în mănăstirea noastră mai vine un călugăr vârstnic de la un schit apropiat, din motive de boală acolo neavând condiţiile de rigoare. Şi încă una parcă special aranjată, tot în acest timp se retrage aici la noi un fost profesor universitar despre care se vorbeşte că a căzut în misticism şi acum la sfârşitul vieţii vrea morţiş să se facă monah. Părintele cel bătrân se numeşte Avva Isaia, iar profesorul, fratele Vasile. Părintele Stareţ încă o dată m-a uimit cu înţelepciunea sa, că i-a primit cu braţele deschise pe amândoi, deşi este destul de drastic faţă de cei ce vor să intre în mănăstirea noastră. încă din primele zile, am aflat că Avva Isaia este chiar un trăitor Isihast, iar fratele Vasile este tobă de carte şi ştie tot felul de practici mistice pe care se sileşte acum să le creştineze. I-am vorbit fratelui Vasile de Manuscrisul Neofiţilor, pe care 1-a citit în câteva zile şi, entuziasmat la maxim, m-a rugat să-1 comentăm împreună. Aşa că dintr-o dată eu cu Avva Arsenie, cu Avva Isaia şi fratele Vasile formăm un mic grupuleţ isihast. Avva Arsenie ne-a pus sub canon să fie totul sub taină, să respectăm cu stricteţe regula mănăstirii, iar ca nevoinţă individuală de chilie, să încercăm şi practica isihastă. Astfel, partea a treia din Manuscris - „Nevointele Isihaste" - le transpunem în combinaţie cu o încercare de punere în practică. …după câteva zile, părintele Stareţ m-a întrebat ce fac şi eu sincer i-am mărturisit totul. A dat din cap într-o semnificaţie doar de el ştiută, avertizându-mă să fiu atent să-mi păstrez mintea sănătoasă şi cu discernere, să nu cad în misticism bolnăvicios. Mi-a mărturisit că însuşi dânsul a încercat şi încă încearcă această practică, dar o supune la un control drastic al realităţii. M-a uimit această confidenţă şi aşa i-am spus de Manuscrisul Neofiţilor, pe care mi 1-a cerut să-1 citească. Nu ştia de el şi, surprins, l-am văzut cât era de doritor să-1 cunoască. Această sinceritate a mea m-a făcut să cresc în ochii sfinţiei sale şi să obţin o învoire în plus în practica isihastă. Nu ştiam cum să începem de fapt, încurcătură din care am fost scoşi de Avva Isaia, care ne-a avertizat să nu pornim cu cine ştie ce filosof ie, ci pur şi simplu cu practică sinceră şi perseverentă. Avva Arsenie a fost de acord întocmai, dar eu şi cu fratele Vasile, mai stăpâniţi de pretins spiritualism intelectual, căutam o confirmare în Manuscrisul Neofiţilor. Aşa am început de fapt chiar cu primul capitol al „Nevoinţelor Isihaste". Avva Arsenie şi Isaia ne-au dibuit şi ne-au avertizat să nu neglijăm a cerceta şi Filocalia, de nu putem cu adevărat să ne debarasăm de mentalism. Am primit cu smerenie sfatul, care s-a dovedit cel mai nimerit. Noi redăm aici textul Manuscrisului, cu numerotarea în continuare a „Iscusinţei trăirii Isihaste". Sacralizarea Cuvântului şi Odihna Gândurilor în Cuvântul Arhetipal este prima Nevoinţă şi începutul tuturor Nevoinţelor Isihaste… .................................... M-a izbit întotdeauna felul în care părintele Ghelasie ştia să fie viu: prin cuvânt, prin gest, prin privire... Totul era molipsitor de viu la el, era învietor. A deveni creştin în proximitatea părintelui era drum de la amorţire şi indiferenţă la viaţă. Prin părintele am înţeles creştinismul nu ca pe o învăţătură, ci ca pe propria-mi înviere. Vocaţia creştinului, şi mai ales a celui care liturghiseşte, este de a deveni cercetător în ale Duhului, experimentator în acel spaţiu de revelare a prezenţei dumnezeieşti care este "laboratorul" liturgic. Nu există creştin fără experierea harului, după cum nu există nici cercetător onest în ale Duhului care să se ascundă în spatele bibliografiei teologice, care să rămână simplu manipulator de concepte religioase, fie aceasta şi cu îndemânare academică. Părintele, pentru mine, face parte din categoria celor care fac din experienţa Duhului însăşi viaţa lor. (Pr. dr. Răzvan Ionescu) CUPRINS: Nevointele isihaste Urcusul isihast Postfata

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0461 sec