Despre rugaciune - Cuviosul Paisie Aghioritul

Despre rugaciune - Cuviosul Paisie Aghioritul
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 268
Preț: 20,00 lei
Disponibilitate: în stoc - in stoc

DESCRIERE

Despre rugaciune - Cuviosul Paisie Aghioritul „Fratele meu, scria intr-o epistola de a sa, nu cere nimic altceva in rugăciunea ta in afara de pocăinţă. Pocăinţa îţi aduce smerenia, smerenia iţi aduce Harul lui Dumnezeu, iar Dumnezeu iţi va dărui prin Harul Său tot ce iţi va trebui pentru propria ta mântuire si orice altceva, in cazul ca-ti va trebui pentru a ajuta un alt suflet”. Volumul de faţă cuprinde şapte părţi. Prima parte se referă la rugăciune în general, pe care Stareţul o trăia ca pe o necesitate a sufletului, pentru continua şi neîntrerupta comuniune cu Dumnezeu. „Trebuie să ne aflăm într-o neîntreruptă legătura şi „în continuă convorbire” cu Dumnezeu ca să simţim siguranţă; rugăciunea înseamnă siguranţă”. Dacă vom conştientiza aceasta, atunci vom simţi nevoia să comunicăm continuu cu Dumnezeu şi vom ajunge şi la rugăciunea neîncetată. Stareţul Paisie ne povăţuieşte la rugăciunea adevărată şi curată, arătându-ne şi condiţiile necesare pentru a o dobândi şi menţionând că, în paralel cu rugăciunea, trebuie să se facă şi o nevoinţă duhovnicească pe măsură. Adică, pentru a comunica cu Dumnezeu, trebuie să lucrăm pe aceeaşi frecvenţă pe care lucrează Dumnezeu. Iar această frecvenţă sunt smerenia şi dragostea. Patimile - şi mai ales mândria şi lipsa nobleţii duhovniceşti, adică lipsa jertfirii de sine, - simt paraziţi care împiedică dumnezeiasca comuniune. De aceea, înainte de a începe rugăciunea, care înseamnă comuniune dumnezeiască, este trebuintă de o pregătire asemănătoare cu cea pe care o facem înainte de dumnezeiasca împărtăşire. Prin pocăinţă şi smerită mărturisire înaintea lui Dumnezeu, „se rupe împrejmuirea sau, mai degrabă, Dumnezeu deschide usa şi primim ,,Harul dumnezeieştii comuniuni". In a doua parte a cărţii se face referire Ia piedicile pe care le întâlnim in rugăciune: nepasarea, akedia şi răspândirea minţii. La acestea se adaugă şi diavolul care încearcă ne distragă de la comuniunea cu Dumnezeu, „deschizand discuţii cu noi”. Stareţul dă sfaturi practice pentru ca inima să se încălzească si să pornească în lucrarea rugăciunii. Studiul puţin, dar temeinic, făcut înainte de rugăciune, încălzeşte inima. Psalmodia ajută în lupta împotriva akediei si creează cele mai bune condiţii pentru a rosti rugăciunea cu plăcere. Metanierul este armă împotriva diavolului. Metaniile ajută la pornirea motorului nostru duhovnicesc. A treia parte se referă la „Maica noastră cea iubitoare", adică la Maica Domnului, la îngerul păzitor, precum şi la Sfinţi, care sunt ocrotitorii şi mijlocitorii noştri către Dumnezeu. Maica Domnului, prin desăvârşita ei ascultare faţă de Dumnezeu şi prin smerenia ei, a contribuit la împlinirea sfatului cel mai înainte de veci al lui Dumnezeu pentru mântuirea omului. De aceea şi ascultă rugăciunile noastre si duce cererile noastre la Fiul ei şi Dumnezeu. Dar şi îngerul nostru păzitor nu se depărtează de lângă noi, atunci când trăim după Dumnezeu, ci ne ocroteşte şi ne scapă de primejdii. Sfinţii toţi aleargă să ne ajute atunci când îi chemăm cu credinţă şi evlavie. Partea a patra se referă la cererile din vremea rugăciunii, care, aşa cum spunea Stareţul, este bine să le împărţim în trei: o parte pentru noi înşine, una pentru lume si una pentru cei adormiţi. In ultimul capitol al părţii a patra se vorbeşte despre folosirea Psaltirii în rugăciune. Stareţul obişnuia să se roage în acest fel pentru diferitele cazuri pentru care Sfântul Arsenie Capadocianul rânduise fiecare psalm în parte. „Cazurile" Sfântului Arsenie, precum şi modul în care Stareţul se ruga pentru vreo oarecare problemă, citind psalmul corespunzător, sunt puse în Anexa de la sfârsitul cărţii. In partea a cincea sunt cuprinse sfaturile cu privire la rugăciune şi la trezvie, adică la supravegherea duhovnicească, care este absolut necesară pentru adunarea minţii. Mintea seamănă „cu un copil nesupus, care vrea să umble mereu încolo şi-ncoace". Stareţul sfătuieşte „să o disciplinăm duhovniceste şi să o învăţăm să stea la ea acasă, adică în Rai, lângă Părintele ei Dumnezeu. In ceea ce priveşte adunarea minţii în rugăciune, Stareţul, fără să renunţe la diferitele metode practice, subliniază că acestea sunt pur şi simplu nişte mijloace ajutătoare. Insă condiţiile absolut necesare sunt pocăinţa şi zdrobirea inimii, care vin în mod firesc, atunci când omul conştientizează marea sa păcătoşenie şi nerecunoştinţa sa faţă de multe binefaceri ale lui Dumnezeu, dar şi atunci când îşi va ieşi din sine si se va pune în locul celor îndureraţi. In partea a şasea se face referire la viaţa liturgică a Bisericii. Aici s-au adunat şi sfaturile legate de participarea la slujbele bisericeşti, precum şi cele legate de corecta pregătire pentru Taina Dumnezeieştii Euharistii. Ultimul capitol al acestei părţi se referă la psalmodie, care nu este numai rugăciune, ci şi„o zvâcnire a inimii revărsarea stării duhovniceşti lăuntrice". A şaptea şi ultima parte a cărţii este dedicată doxologiei lui Dumnezeu. Stareţul sfătuia să înălţăm „doxologie din inimă, cu bucurie şi cu mulţumire" după împlinirea fiecăreia din cererile noastre. Accentua, de asemenea, că fiecare om ar slavoslovi zi şi noapte pe Dumnezeu, dacă s-ar gândi la mulţimea dumnezeieştilor binefaceri. Copiii cei mărinimoşi ai lui Dumnezeu îl slavoslovesc chiar şi în mâhniri şi în încercări. Inlăuntrul doxologiei şi al mulţumirii lui Dumnezeu, omul simte „toată bogăţia dumnezeiască". Şi cu cât îl slavosloveşte şi îi este recunoscător lui Dumnezeu, cu atât Dumnezeu îi dăruieşte tot mai multe binecuvântări. Ultimul capitol se referă la darurile dumnezeieşti, pe care le primesc oamenii smeriţi şi mărinimoşi, care lucrează pocăinţa sile jertfesc pe toate din dragoste pentru Dumnezeu. Stareţul, fiindcă a gustat marea dulceaţă şi nespusa veselie pe care dumnezeiescul Har le dăruieşte sufletului când îl cercetează, spunea că atunci, „datorită prezenţei Lui Dumnezeu mintea se opreşte, încetează să mai lucreze şi creierul, iar sufletul simte numai dulceaţa dumnezeieştii dragoste, a dumnezeieştii afecţiuni şi siguranţe”. Atunci încetează şi rugăciunea, pentru ca mintea „s-a unit cu Dumnezeu şi nu vrea in nici un chip să plece de lângă El". In toate părţile cărţii se face referire, în repetate rânduri Ia smerenie şi la conştientizarea păcătoşeniei noastre, precum şi la purtarea nobilă şi la participarea la durerea celorlalţi. Pentru Stareţ acestea constituie principiile de bază ale vieţii duhovniceşti şi condiţiile absolut necesare pentru rugăciunea inimii „Cultivaţi rugăciunea inimii, cât de mult puteţi, cu dragoste si smerenie” scria într-o epistolă a sa. De asemene a, în nenumărate rânduri Stareţul dă exemple din nevoinţa sa personală sau descoperă stări dumnezeieşti pe care el însuşi le-a trăit. A fost şi aceasta o „milostenie duhovnicească", pe care a facut-o din multa sa dragoste, ca să ne ajute… CUPRINS: PARTEA ÎNTÂI. COMUNICAREA CU DUMNEZEU CAPITOLUL 1: Rugăciunea este împreună-vorbirea cu Dumnezeu CAPITOLUL 2: Nevoia de rugăciune CAPITOLUL 3: Pentru ca Dumnezeu să ne audă CAPITOLUL 4: Pregătirea pentru dumnezeiasca împreună-vorbire PARTEA A DOUA. NEVOINTA PENTRU RUGĂCIUNE CAPITOLUL 1: Greutăţile în rugăciune CAPITOLUL 2: Diavolul îl războieşte pe cel care se roagă CAPITOLUL 3: Pentru ca să se încălzească inima în rugăciune CAPITOLUL 4: „Veniţi să ne închinăm...'' PARTEA A TREIA. MIJLOCITORII CĂTRE DUMNEZEU SI OCROTITORII NOŞTRI: MAICA DOMNULUI, ÎNGERII şi SFINŢII CAPITOLUL 1: Maica Domnului, Maica noastră cea mult iubitoare CAPITOLUL 2: Ingerul păzitor CAPITOLUL 3: Sfinţii, copiii cei iubiţi ai lui Dumnezeu CAPITOLUL 2: Rugăciunea pentru ceilalţi CAPITOLUL 3: Rugăciunea pentru cei adormiţi CAPITOLUL 4: Pentru diavol, Psaltirea este precum trăsnetul PARTEA A CINCEA. RUGĂCIUNE ŞI TREZVIE CAPITOLUL 1: Puterea rugăciunii CAPITOLUL 2: Lucrarea rugăciunii CAPITOLUL 3: Lucrarea minţii CAPITOLUL 4: împreună-lucrarea minţii PARTEA A ŞASEA. VIAŢA LITURGICĂ CAPITOLUL 1: Perioadele bisericeşti CAPITOLUL 2: Rugăciunea obştească CAPITOLUL 3: Participarea la Taina Dumnezeieştii Euharistii CAPITOLUL 4: Cântaţi Dumnezeului nostru, cântati PARTEA ŞAPTEA. STAREA DE DOXOLOGIE CAPITOLUL 1: Doxologia adusă lui Dumnezeu CAPITOLUL 2: Spaţiul doxologiei CAPITOLUL 3: Darurile lui Dumnezeu ANEXĂ Diferitele cazuri în care se citesc Psalmii Rânduială de rugăciune folosind cazurile Psalmilor Sfântului Arsenie

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0445 sec