Arhetipurile şi inconştientul colectiv. Opere complete, vol.1

Arhetipurile şi inconştientul colectiv. Opere complete, vol.1
Autor:
ISBN: 973-8291-62-3
Editura:
Anul publicării: 2014
Pagini: 512
Preț: 65,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc

DESCRIERE

Arhetipurile şi inconştientul colectiv. Opere complete, vol.1 – C. G. Jung …la inceput conceptul de inconstient s-a marginit la desemnarea continuturilor refulate sau uitate, asa numitul inconstient personal. Acesta insa se sprijina pe un strat mai adanc, care nu mai provine din experienta personala, ci este innascut. Stratul acesta mai adanc constituie asa-numitul inconstient colectiv. Acelasi la toti oamenii, el formeaza baza psihica de natura suprapersonala, prezenta in fiecare… Denumirea „arhetip” este potrivita si folositoare scopurilor noastre, caci ea spune ca in cazul continuturilor colective ale inconstientului avem de a face cu tipuri arhaice sau – mai bine zis cu tipuri originare, cu alte cuvinte cu imagini universale existente din vremurile stravechi… Ceea ce se intelege prin arhetip a devenit pe deplin clar prin expunerea relatiei sale cu mitul, invatatura ezoterica si basmul… Finalul acestei carti este dedicat Mandalelor si simbolisticii acestora... ........................ Psihiatru, psihanalist, discipol şi disident al lui Freud, personalitate interdisciplinară de vastă cultură apreciată în mod deosebit de Mircea Eliade, un alt mare erudit, receptiv la fenomenele marginalizate de ştiinţa oficială, cum ar fi astrologia, alchimia, ocultismul în genere, Jung a ştiut, poate ca nimeni altul, să preţuiască simbolul şi să găsească drumuri de acces spre înţelesurile sale profunde. Printre cele mai cunoscute idei ale lui Jung se numără cea referitoare la arhetipuri şi corelatul lor – inconştientul colectiv. Pentru Jung, inconştientul colectiv, care reprezintă al doilea sistem psihic al omului, are, spre deosebire de conştiinţă, un caracter colectiv, impersonal. Ca bază moştenită a psihicului, inconştientul colectiv constă din forme preexistente – arhetipurile. Fragmente din carte: Aidoma oricărui arhetip, şi cel al mamei are o varietate aproape nelimitată de aspecte. Menţionez numai câteva forme mai tipice: mama şi bunica personală; mama vitregă şi mama soacră, orice femeie cu care există o relaţie, cum ar fi doica sau bona, o strămoaşă îndepărtată şi Femeia Albă, într-un sens superior, figurat, zeiţa, în mod special Maica Domnului, fecioara (ca mamă întinerită, de exemplu Demeter şi Kore), Sophia (ca mamă care e şi iubită, eventual şi tipul Cybele-Attis sau ca fiică [mamă întinerită] care e şi iubită; ţinta dorinţei de mântuire (paradis, împărăţia Domnului, Ierusalimul ceresc); în sens mai larg Biserica, universitatea, oraşul, ţara, cerul, pământul, pădurea, marea şi apele stătătoare; materia, lumea de jos şi luna; în sens mai restrâns, ca lăcaş al naşterii şi procreării, ogorul, grădina, stânca, peştera, pomul, izvorul, fântâna adâncă, cristelniţa, floarea ca recipient (trandafir şi lotus); ca cerc magic (mandala ca padma) sau cornul abundenţei; în sensul cel mai restrâns uterul, orice formă găurită (de pildă piuliţa); yoni; cuptorul, oala de gătit; ca animal, vaca, iepurele şi, în general, animalele care ajută. Toate aceste simboluri pot să aibă un sens pozitiv, favorabil sau unul negativ, nefast. C.J. Jung Cuvântul sanscrit mandala înseamnă „cerc" în sens general. În domeniul practicilor religioase şi în psihologie, el denumeşte imagini circulare, care sunt desenate, pictate, modelate plastic sau dansate. Structuri plastice de acest fel găsim mai cu seamă în budismul tibetan, iar ca figuri de dans, întâlnim imagini circulare şi în mânăstirile dervişilor. Ca fenomene psihologice, ele apar spontan în vise, în anumite stări conflictuale şi în schizofrenii. Foarte frecvent conţin o cuaternitate sau un multiplu de patru sub forma unei cruci sau stele sau a unui pătrat, octogon etc. În alchimie, acest motiv apare sub formă de quadratura circuli. [...] „Cvadratura cercului" este unul dintre numeroasele motive arhetipale care stau la baza configurării viselor şi fantasmelor noastre. Dar se distinge mai ales prin aceea că este unul dintre cele mai importante din punct de vedere funcţional. Îl putem numi efectiv „arhetipul totalităţii". C.J. Jung CUPRINS: I Despre arhetipurile inconştientului colectiv (trad. V.D. Zamfirescu) II Conceptul de inconştient colectiv (trad. V.D. Zamfirescu) a. Definiţie b. Semnificaţia psihologică a inconştientului colectiv c. Metoda de demonstrare d. Un exemplu III Despre arhetip cu o specială considerare a conceptului de anima (trad. V.D. Zamfirescu) IV Aspectele psihologice ale arhetipului mamei (trad. D. Stefănescu) 1. Despre conceptul de arhetip 2. Arhetipul mamei 3. Complexul mamei A. Complexul matern al fiului B. Complexul matern al fiicei a. Hipertrofia elementului matern b. Supradezvoltarea erosului c. Identitatea cu mama d. Apărarea în faţa mamei C. Aspectele pozitive ale complexului matern a. Mama b. Erosul supradezvoltat c. Tipul „doar-fiică" D. Complexul matern negativ 4. Concluzii V Despre renaştere (trad. D. Stefănescu) Observaţie preliminară 1. Forme de renaştere 2. Psihologia renaşterii 134 A. Experienţa transcendenţei vieţii B. Transformarea subiectivă 3. Exemplul unei succesiuni simbolice, ilustrând procesul transformării VI Despre psihologia arhetipului infans (trad. D. Stefănescu) 1. Introducere 2. Psihologia arhetipului infans a. Arhetipul ca stare a trecutului b. Funcţia arhetipului c. Caracterul arhetipului de a avea perspectivă d. Unitatea şi pluralitatea motivului copilului e. Zeul copil şi copilul erou 3. Fenomenologia specială a arhetipului infans a. Abandonarea copilului b. Invincibilitatea copilului c. Hermafroditismul copilului d. Copilul ca fiinţă de început şi de sfârşit 4. Concluzii VII Despre aspectul psihologic al figurii zeiţei Kore (trad. D. Stefănescu) a. Cazul X b. Cazul Y c. Cazul Z VIII Contribuţii la fenomenologia spiritului în basm (trad. V.D. Zamfirescu) Cuvânt înainte a. Despre cuvântul „spirit" b. Automanifestarea spiritului în vise c. Spiritul în basm d. Simboluri teriomorfe ale spiritului în basm e. În completare f. Anexă g. Încheiere IX Despre psihologia figurii trickster-ului (trad. D. Stefănescu) X Conştiinţă, inconştient şi individuaţie (trad. D. Stefănescu) XI Despre empirismul procesului de individuaţie (trad. D. Stefănescu) Imaginile 1-12 Concluzii XII Despre simbolistica mandalei (trad. D. Stefănescu) Imaginile 1-54 Concluzii XIII Mandale (trad. D. Stefănescu) Bibliografie Indice de nume Indice de termeni

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review
Created in 0.0413 sec