Adevarul despre medicina alternativa

Adevarul despre medicina alternativa
ISBN: 973-50-3990-5
Editura:
Anul publicării: 2013
Pagini: 424
Preț: 42,00 lei
Disponibilitate: în stoc furnizor - in stoc

DESCRIERE

Adevarul despre medicina alternativa - Simon Singh, Edzard Ernst …cine are dreptate: criticul care afirmă că medicina alternativă e una cu vrăjitoria, ori mama care lasă sănătatea pruncului ei pe seama medicinei alternative? Există trei răspunsuri posibile: 1.Poate că medicina alternativă este cu totul nefolositoare. 2.Poate că medicina alternativă e cât se poate de eficientă. 3.Sau poate că adevărul se află undeva la mijloc? Oricare ar fi răspunsul, am hotărât să scriem această carte pentru a ajunge la adevăr. Cu toate că au apărut deja multe cărţi care pretind că vă spun adevărul despre medicina alternativă, suntem convinşi că lucrarea noastră oferă un nivel fără precedent de rigurozitate, autoritate şi independenţă. Suntem, amândoi, oameni de ştiinţă cu experienţă, aşa încât vom examina diferitele terapii alternative cu cea mai mare atenţie. În plus, nici unul dintre noi nu a lucrat pentru vreo companie farmaceutică şi nici n-a tras vreodată foloase de pe urma sectorului "sănătăţii naturale" - putem spune cu mâna pe inimă că singura noastră motivaţie este aflarea adevărului.“ (Simon SINGH, Edzard ERNST) Fragmente din carte: …cartea se ocupă de stabilirea adevărului în privinţa medicinei alternative. Care terapii sunt eficiente si care sunt nefolositoare? Care terapii sunt neprimejdioase şi care sunt vătămătoare? Iată întrebările pe care şi le-au tot pus medicii de mii de ani încoace în privinţa tuturor formelor de medicină, însă doar de puţină vreme au stabilit un mod de abordare care le permite să le deosebească pe cele eficiente de cele nefolositoare şi pe cele neprimejdioase de cele vătămătoare. Acesta, numit medicina bazată pe dovezi, a revoluţionat practica medicală, transformând-o dintr-o zonă de activitate a şarlatanilor şi incompetenţilor într-un sistem de servicii medicale care poate să ofere miracole cum sunt transplantul de rinichi, eliminarea cataractei, combaterea maladiilor infantile, eradicarea variolei şi salvarea reală a milioane de vieţi în fiecare an. Dat fiind că vom utiliza principiile medicinei bazate pe dovezi pentru a testa terapiile alternative, este esenţial să explicăm cum se cuvine ce anume este ea şi cum funcţionează. Nu o prezentăm într-un context modern, ci ne întoarcem în vreme, ca să vedem cum a apărut şi cum s-a dezvoltat, ceea ce îngăduie o înţelegere mai profundă a calităţilor sale inerente. Vom examina mai ales felul în care acest mod de abordare a permis testarea flebotomiei (a luării de sânge), un tratament ciudat şi foarte obişnuit odinioară, care implica tăierea pielii şi incizarea în lung a vasului de sânge ca remediu pentru orice afecţiune. Avântul flebotomiei a început în Grecia antică, unde se potrivea perfect cu ideea larg răspândită că bolile sunt provocate de dezechilibrul celor patru fluide din corp, numite umori: sângele, bila galbenă, bila neagră şi flegma. Dezechilibrele acestor umori, pe lângă afectarea sănătăţii, aveau ca rezultat anumite temperamente. Sângele era asociat cu optimismul, bila galbenă cu irascibilitatea, bila neagră cu deprimarea, iar flegma cu lipsa emoţiilor. Încă mai desluşim ecouri ale teoriei umorilor în cuvinte ca "sanguin", "coleric", "melancolic" şi "flegmatic". Medicii greci, care nu cunoşteau felul în care circulă sângele prin corp, credeau că el poate să stagneze şi, prin aceasta, să provoace boală. Prin urmare, recomandau înlăturarea acestui sânge stagnant, prescriind anumite proceduri pentru fiecare boala. De exemplu, afecţiunile hepatice erau tratate prin practicarea unei incizii la o venă a mâinii drepte, iar în cazul afecţiunilor legate de splină trebuia incizată o venă a mâinii stângi. Tradiţia medicală grecească se bucura de un prestigiu atât de mare, încât, în veacurile următoare, lăsarea de sânge a devenit o metodă foarte populară de tratare a pacienţilor din întreaga Europă. La începutul Evului Mediu, cei avuţi apelau adesea, pentru lăsarea de sânge, la călugări, cărora însă, în 1163, papa Alexandru III le-a interzis să aplice această practică medicală crudă. După aceea, bărbierii au ajuns să preia răspunderea specialistului local în lăsarea de sânge. Ei şi-au luat sarcina în serios, rafinându-şi tehnicile şi adoptând noi tehnologii. Alături de lama simplă, a apărut lanţeta, o lamă acţionată de un resort, care pătrundea până la o anumită adâncime. I-a urmat scarificatorul, alcătuit dintr-o duzină, sau mai mult, de lame cu resort care despicau pielea simultan. Bărbierii care preferau o metodă mai puţin tehnică şi mai naturală optau pentru varianta lipitorilor… CUPRINS: Introducere 1. Cum stabilim adevărul? 2. Adevărul despre acupunctura 3. Adevărul despre homeopatie 4. Adevărul despre terapia chiropractică 5. Adevărul despre fitoterapie 6. Oare contează adevărul? Anexă Ghidul operativ al terapiilor alternative Bibliografie suplimentară Mulţumiri Ilustraţii Index

REVIEW-URI

Scrie un review și spune-ne opinia ta despre acest produs scrie un review

Titluri de același autor

Created in 0.0456 sec